Salariile din învățământ: cum se poziționează R. Moldova în raport cu alte țări europene?

În 2023, salariul unui profesor debutant în Republica Moldova a fost de 7620 de lei, în timp ce un cadru didactic cu peste 20 de ani de experiență și grad didactic superior câștiga 11 100 de lei. Deși în 2024 au avut loc majorări salariale de 15%, salariul mediu în învățământ rămâne sub cel mediu pe economie, tendință ce persistă de cel puțin șase ani. 

Ministerul Educației semnalează o scădere constantă a numărului de profesori și un deficit de peste 2000 de cadre didactice, iar majorările salariale nu reușesc să atragă suficienți tineri în sistemul educațional. Comparativ, salariile profesorilor debutanți în țări precum Germania, Luxemburg și Elveția sunt de zece ori mai mari decât în Republica Moldova.

În 2024, salariile profesorilor au fost majorate cu 15%, deși sindicatele ceruseră o creștere de 20%. Pentru anul 2025, bugetul alocat educației este estimat la peste 19 miliarde de lei, cu două miliarde mai mult decât în anul precedent. Cu toate acestea, majorările salariale prevăzute, de doar 9%, îi nemulțumesc pe angajații din sistemul educațional, care insistă asupra unor creșteri mai mari, de cel puțin 35%.

Conform datelor oferite de Biroul Național de Statistică, câștigul mediu lunar în economie pentru anul 2023 a fost de 12 354,7 lei, în timp ce salariul mediu în învățământ a fost de 10 046,2 lei, reprezentând doar 81,3% din salariul mediu pe economie.

Deficit de cadre didactice 

În ultimii cinci ani, numărul cadrelor didactice a scăzut cu 4 344, de la 37 628 în anul de studii 2017-2018 la 33 284 în 2023-2024. Cei mai mulți profesori activează în învățământul primar și secundar general – 25 994, dintre care 88% sunt femei.

Pentru anul de studii 2023-2024, Ministerul Educației raportează 2041 de posturi didactice vacante (cu normă didactică de peste 13,5/14 ore pe săptămână) în instituțiile de învățământ general. Această cifră este în ușoară scădere față de anul precedent, când se înregistrau 2161 de posturi vacante. Cele mai multe posturi libere sunt în municipiile Chișinău (547) și Comrat (119), dar și în raioanele din centrul țării, cum ar fi Ungheni (117), Hîncești (95), Nisporeni (81), Căușeni (79), Anenii Noi (71) și Cahul (70).

Deficitul de profesori a devenit o provocare majoră și pentru cel puțin 24 de țări membre ale Uniunii Europene. Suedia se află printre țările cele mai afectate de criza cadrelor didactice, estimându-se că până în 2035 va avea nevoie de aproximativ 153 de mii de profesori calificați. În schimb, doar Croația și Cipru nu au raportat deficit de personal educațional, conform raportului „Education and Training Monitor 2023” al Comisiei Europene.

Salariile profesorilor începători comparativ cu salariul minim pe economie

Deși salariile cadrelor didactice au fost majorate în ultimii ani, acestea nu acoperă necesitățile reale și nu reușesc să facă domeniul atractiv pentru tineri, se arată în raportul anual de activitate pentru anul 2023 al  Ministerului Educației și Cercetării.  35 de profesori debutanți și-au dat demisia în 2023 până la sau imediat după expirarea termenului obligatoriu de trei ani de activitate în funcție didactică. Dintre aceștia: 12 au părăsit sistemul în primul an de activitate; 5 au renunțat în al doilea an de activitate; 18 au plecat imediat după expirarea termenului de trei ani. Această tendință reflectă insuficiența salariilor pentru asigurarea unui trai decent și dificultățile sistemului de a atrage și păstra tinerii specialiști în educație.

Raportul dintre salariile profesorilor și salariul minim reflectă cât câștigă profesorii în comparație cu salariul minim din fiecare țară. Acest indicator se calculează prin împărțirea salariului brut al profesorilor la salariul minim brut. În R. Moldova, în perioada 2021-2023, acest raport a fost de: 1,9 în 2021; 1,7 în 2022; 1,9 în 2023. Astfel, salariul unui profesor începător a fost de aproape două ori mai mare decât salariul minim pe economie în acești ani.

La nivel comparativ, în Germania, raportul dintre salariul unui profesor debutant și salariul minim este de 2,8, ceea ce înseamnă că profesorii aflați la început de carieră în școlile de stat câștigă de aproape trei ori salariul minim. În schimb, Polonia înregistrează cel mai scăzut raport, de doar 1,1. Cu alte cuvinte, salariul de debut al profesorilor polonezi este aproape egal cu salariul minim pe economie.

Ce salarii au profesorii începători în diferite țări din Europa

Salariile de bază brute anuale pentru profesorii debutanți cu normă întreagă și calificare minimă porneau în anul de studii 2020/2021 de la 4000 de euro (76,6 mii de lei) și ajungeau la 92 de mii de euro (1,8 milioane de lei), în funcție de țară. În cinci state membre ale UE (Bulgaria, Letonia, Ungaria, Polonia și România) salariul de bază pentru profesorii debutanți este sub 10 mii de euro (191,9 mii de lei) pe an. Oarecum similar, niveluri scăzute de salarizare sunt în Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Serbia. Cele mai mari salarii, de peste 50 de mii de euro (959,6 mii de lei) anual, sunt în Danemarca, Germania, Luxemburg, Elveția și Liechtenstein.

Compararea salariilor din diferite țări în euro poate crea confuzie, deoarece puterea de cumpărare diferă de la o țară la alta. Din acest motiv, la nivel european, salariile de bază ale profesorilor sunt exprimate în PPS (standardul puterii de cumpărare) – o unitate monetară de referință comună artificială, utilizată pentru a exprima volumul de bunuri și servicii care pot fi achiziționate la un moment dat, astfel încât să fie eliminate diferențele de prețuri între țări. În acest mod este facilitată compararea internațională.

În PPS, există încă variații semnificative între țări, dar de o amplitudine redusă. Grilele cu salariile de bază brute anuale variază între 8000 de PPS și 59 de mii de PPS. În opt state membre UE, salariul de bază anual pentru profesorii debutanți de la toate nivelurile de învățământ este sub 20 de mii de PPS (în Bulgaria, Estonia, Grecia, Letonia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia). Aceeași situație este în Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Salariile cele mai mari, de peste 30 de mii de PPS, la toate nivelurile de învățământ, sunt în Danemarca, Germania, Spania, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și Elveția. Salariile de bază sunt în mod excepțional cele mai mari în Germania, unde depășesc 50 de mii de PPS la toate nivelurile de învățământ.

Evoluția salariilor profesorilor debutanți în Europa pe parcursul carierei

În Europa, salariile profesorilor debutanți pot crește semnificativ, însă această creștere variază considerabil în funcție de țară. Procentual, evoluția salariilor pe parcursul carierei variază între 14% în Albania și 143% în Cipru, iar durata medie necesară pentru a atinge vârful grilei salariale oscilează între 12 ani (Danemarca, Țările de Jos) și 42 de ani (Ungaria).

Atunci când se iau în considerare datele privind creșterea salariilor la diferite etape ale carierei unui profesor, pot fi identificate patru abordări distincte:

• Creșterea semnificativă a salariului în primii 15 ani de activitate. În primul grup de țări, salariile profesorilor cresc cu cel puțin 60% de-a lungul întregii cariere și cu cel puțin 40% în primii 15 ani: Belgia (comunitățile Flamandă și Franceză), Irlanda, Țările de Jos, Cipru, Austria, Polonia, Slovenia. În primii 15 ani de activitate, creșterea procentuală variază între 41% în Belgia (Comunitățile Franceză și Flamandă) și Austria, iar valoarea maximă este de 85% – în Cipru. Numărul mediu de ani necesar pentru a atinge vârful grilei de plată variază între 12 în Țările de Jos și 36 în Comunitatea Flamandă a Belgiei.
• Creșterea semnificativă a salariului după o perioadă lungă de timp. În al doilea grup de țări, salariile cresc în total cu cel puțin 60% în total, dar cu mai puțin de 40% în primii 15 ani de activitate didactică. Creșterea totală (în procente) este mare, dar este mai puțin relevantă la începutul carierei didactice și, de obicei, este necesară o vechime semnificativă în serviciu pentru a ajunge la vârful grilei de salarizare: Grecia, Franța, Luxemburg, Ungaria, Portugalia, România. În primii 15 ani de activitate, creșterea procentuală variază între 16% în Franța și 38% în Luxemburg. La vârful carierei, creșterea procentuală variază între 63% în Comunitatea de Limbă Germană a Belgiei și 116% în Portugalia. Numărul mediu de ani necesar pentru a atinge vârful grilei de plată este 26 în Comunitatea de Limbă Germană a Belgiei, dar poate ajunge până la 42 în Ungaria.
• Creșterea modestă a salariului după o perioadă scurtă de timp. În al treilea grup de țări, creșterea totală este modestă (mai puțin de 60%) și vechimea în serviciu cerută pentru a atinge acest nivel este de maxim 25 de ani: Danemarca, Lituania, Malta, Finlanda, Albania, Elveția, Norvegia. Creșterea procentuală la vârful carierei variază între 14% în Albania și 53% în Elveția. Numărul mediu de ani necesar pentru a atinge vârful grilei de plată variază între 12 ani în Danemarca și 25 de ani în Lituania și Elveția.
• Creșterea modestă a salariului după o perioadă lungă de timp. În alte sisteme educaționale, profesorii au nevoie de o vechime semnificativă în serviciu (cel puțin 32 de ani) pentru a obține o creștere salarială modestă (mai puțin de 50%): Cehia, Spania, Croația, Italia, Slovacia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia. Creșterea procentuală la vârful carierei variază între 16% în Serbia și 49% în Italia. Numărul mediu de ani necesar pentru a atinge vârful grilei de plată variază între 32 în Cehia și 40 în Croația, Slovacia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

În nouă țări din Europa, în ultimii șase ani, salariile profesorilor debutanți (ajustate la rata inflației) s-au micșorat

În 2021/2022, comparativ cu 2014/2015, salariile de bază ale profesorilor începători au crescut în majoritatea sistemelor educaționale pentru care sunt disponibile date. Salariile au rămas stabile (creștere sub 3%) în Franța, Polonia și Slovenia. O creștere moderată (între 3% și 30%) a fost înregistrată în 11 sisteme educaționale. Creșterea este mai mare (peste 30%) în alte patru sisteme educaționale. Salariile s-au dublat în Bulgaria (116,1%) și pentru învățământul gimnazial – în Lituania (144,7%).

Cu toate acestea, în nouă țări, salariile de bază de început ale profesorilor au scăzut în 2021/2022 comparativ cu 2014/2015: Belgia, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Portugalia, Finlanda, Norvegia și Turcia.

Sunt profesorii mulțumiți de salariile lor?

Conform ultimului Sondaj Internațional de Predare și Învățare (TALIS) din 2018, doar 26% dintre profesorii din țările și economiile membre ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) au declarat că munca lor este apreciată de societate. În ceea ce privește salariile, 39% dintre profesori s-au declarat mulțumiți de remunerația primită.

În anii 2022 și 2023, nemulțumirile legate de salarii au condus la numeroase proteste ale profesorilor în mai multe țări europene, inclusiv în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Ungaria, Spania, Portugalia, Cehia și România.

Federația Sindicală a Educației și Științei din Republica Moldova (FSEȘ) și-a exprimat nemulțumirea față de majorarea salarială de doar 9% anunțată de Guvern pentru angajații din sectorul învățământului în anul 2025. Sindicaliștii consideră această creștere insuficientă și solicită o majorare substanțială de 35%. În semn de protest, pe 13 decembrie, curent, zeci de profesori și educatori din diferite raioane ale țării s-au adunat în fața Parlamentului, cerând creșteri salariale semnificative care să reflecte importanța muncii lor.