Rusia atacă diaspora moldovenească: „Transport în masă la secții din Europa de Vest și SUA, pe fondul blocării cetățenilor moldoveni din Transnistria”
Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse a anunțat miercuri, 11 noiembrie, că urmărește îndeaproape cursul campaniei electorale prezidențiale din R. Moldova și că „se opune oricărei ingerințe externe în procesele electorale politice interne din R. Moldova”. În comentariul cu privire la pregătirea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din R. Moldova, instituția nu a ezitat să prezinte o informație eronată în privința felului în care s-a desfășurat primul tur al scrutinului.
Astfel, mobilizarea fără precedent a moldovenilor din diaspora este interpretată de către ruși ca fiind un „transport în masă al alegătorilor către un număr fără precedent de secții din Europa de Vest și Statele Unite, pe fondul blocării puternice a votului de către cetățenii moldoveni care trăiesc în Transnistria”.
În comentariul Ministerului este specificat faptul că Rusia se opune oricărei ingerințe externe în procesele electorale politice interne din R. Moldova și că aceasta speră că „alegătorilor moldoveni li se vor oferi toate condițiile pentru exprimarea corectă, liberă, transparentă și democratică a voinței lor, în deplină conformitate cu legislația electorală moldovenească și cu actele internaționale la care Republica Moldova este parte”.
Reprezentanții Ministerului susțin că sunt încrezători că cei care candidează la funcția de președinte în turul doi de scrutin din 15 noiembrie vor accepta rezultatele votului popular cu onoare și demnitate, oricare ar fi acestea, și „se vor abține de la posibila organizare a acțiunilor violente ilegale care vizează revizuirea rezultatelor alegerilor”.
Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse nu a ezitat să strecoare în spațiul public și câteva informații neconforme cu realitatea.
„Este important să se evite repetarea situațiilor care au avut loc în timpul primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie, care au fost raportate de observatori internaționali și mass-media. Printre acestea se numără transportul în masă al alegătorilor către un număr fără precedent de secții din Europa de Vest și Statele Unite, pe fondul blocării puternice a votului de către cetățenii moldoveni care trăiesc în Transnistria. Astfel de tehnologii politice brute nu ajută la dezvăluirea adevăratei imagini a voinței cetățenilor Republicii Moldova”.
La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, diaspora s-a mobilizat masiv. Numărul alegătorilor care și-au exprimat dreptul la vot îl depășește cu mult pe cel al alegătorilor care și-au exprimat dreptul la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2016.
Datele finale arată că, în diaspora, cele mai multe voturi le-a obținut candidata PAS, Maia Sandu. Acesta a obținut 70,12% din sufragii, ce înseamnă 104.600 voturi.
Pe fondul unei mobilizări fără precedent, Dodon a acuzat după publicarea rezultatelor votului că alegătorii din străinătate ar fi fost transportați organizat.
„Noi avem tot mai multe semnale că acolo s-a organizat transport, autobuze care au adus oamenii la secțiile de votare. Cei care acum încearcă să vorbească despre Transnistria că au adus oamenii, să se uite în ograda sa. (…) Dacă noi vom arăta video și foto cum se aduc cu autobuzele la vot în Germania, Italia care va fi poziția lor? Nouă nu ne este convenabil să arătăm acum, după primul tur. Dar o să arătăm cum oamenii sunt aduși masiv la vot în țările UE. Din Transnistria nu au fost aduși masiv cu autobuzele. A venit fiecare cu mașina sa, din ceea ce am văzut. Oare de la sute de km diaspora a venit așa pur și simplu să voteze pe condiții de pandemie?”, a declarat Dodon în cadrul unei emisiuni de la NTV.
De partea cealaltă, contracandidata acestuia, Maia Sandu, a acuzat că transport organizat a fost pus la dispoziție alegătorilor din stânga Nistrului.
În rapoartele sale privind votul din primul tur de scrutin Oficiul pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (ODIHR) a punctat că au existat numeroase afirmații credibile privind încălcarea procedurilor legale, inclusiv plata alegătorilor – în special a cetățenilor moldoveni rezidenți în regiunea transnistreană a țării.
- Reacția Guvernului Marii Britanii la prezidențialele de duminică: Au existat numeroase afirmații credibile privind plata alegătorilor din regiunea transnistreană
- Ambasada SUA la Chișinău: „Încurajăm autoritățile să soluționeze problemele identificate pentru a asigura un al doilea tur liber și corect”
De menționat că, la alegerile prezidențiale din 2016 au fost înregistrate mai multe cazuri de fraudare a voturilor. La mai multe secții de votare din raioanele republicii, alegătorii din stânga Nistrului au fost aduși cu transport organizat și au fost remunerați cu 300 de lei, după ce prezentau buletinul de vot și fișa de însoțire cu ștampila de vot în dreptul unui anume candidat.
Conform datelor preliminare, în primul tur al scrutinului au participat 1 348 549 de alegători. Potrivit CEC, în turul I, Maia Sandu a acumulat 487 mii de voturi, echivalentul la 36.16%, în timp ce pentru Igor Dodon și-au dat votul 440 de mii de alegători (32.61%). Respectiv, pentru lidera PAS au votat cu 47 769 de persoane mai mult decât pentru Igor Dodon.
