Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Riscă Veronica Dragalin să fie…

Riscă Veronica Dragalin să fie sancționată disciplinar după expedierea scrisorii și începerea urmării penale în dosarul în care este vizată ex-membra comisiilor de evaluare? Ce solicită Tatiana Răducanu, care a depus mai multe plângeri

Colaj ZdG

Fosta judecătoare și ex-membra Comisiilor Pre-Vetting și Vetting Tatiana Răducanu a depus o plângere pe numele șefei Procuraturii Anticorupție (PA) Veronica Dragalin, la Procuratura Generală. Plângerea a venit în contextul scrisorii adresate judecătorilor, procurorilor și societății civile, prin care șefa PA a anunțat că Tatiana Răducanu „este apropriată și a acționat în interesele lui Veaceslav Platon și lui Aureliu Colenco, actualul avocat principal care reprezintă interesele lui Ilan Șor”.

Totodată, Răducanu a expediat la 24 mai și în adresa Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) o sesizare privind acțiunile șefei anticorupție, solicitând inițierea procedurii disciplinare împotriva Veronicăi Dragalin și aplicarea sancțiunii disciplinare. Plângerea din 20 mai a Tatianei Răducanu, adresată procurorului general interimar Ion Munteanu, a fost redirecționată pentru examinare șefei PA, a precizat fosta judecătoare. Ambele cereri au rămas fără răspuns deocamdată.

Solicitată de ZdG, purtătoarea de cuvânt a PG Violina Moraru a „confirmat recepționarea solicitării aferent informațiilor făcute publice de Dragalin”.

„La moment, aceasta se află în examinare”, a spus Moraru, fără a oferi mai multe detalii despre plângere.

Contactată de ZdG, Tatiana Răducanu a declarat că procesul penal a fost pornit contrar competenței de către Veronica Dragalin, procurorul general interimar fiind unicul împuternicit să ia o decizie privind pornirea sau refuzul de pornire a urmării penale.

„La 14 mai, pe internet a apărut o scrisoare fără număr, semnată de către procurorul șef anticorupție Veronica Dragalin. Conform acestei scrisori, la 30 aprilie, Procuratura ar fi inițiat un proces pe fapte de suspecție de corupție și abuz de putere. Procesul penal a fost pornit în baza informațiilor dintr-un telefon mobil obținut de Procuratură. Din declarațiile făcute publice de Veronica Dragalin, procesul penal este investigat chiar de dumneaiei. La 30 aprilie, eram membră a Comisie pentru evaluarea externă a procurorilor. Această Comisie activează în temeiul Legii 252 din 17 august, care la articolele 5 și 6 prevede că «membrii comisiilor de evaluare şi angajaţii secretariatelor beneficiază de imunitate funcţională şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului şi a atribuţiilor. Urmărirea penală în privinţa acestora este pornită de procurorul general, cu acordul comisiei de evaluare respective». (…)

Procesul penal a fost pornit contrar competenței de către Procuratura Anticorupție (PA). În termen de 3 zile, materialele cauzei penale nu au fost transmise după competență conform legii.

(…) Solicit:

  • să emiteți o ordonanță prin care să anulați ordonanța de pornire a urmării penale pe fapte;
  • să constatați ilegalitatea netransmiterii materialelor dosarului după competență;
  • să examinați materialele acumulate de Procuratura Anticorupție prin prisma articolului 274 Cod de procedură penală, cu emiterea ordonanței conform legii”.

La Inspecția procurorilor, Răducanu a invocat că deși numele său nu este indicat în ordonanța de pornire a procesului penal emisă de Dragalin, fiind deschis un dosar penal în care urmează să fie investigate fapte, fără a exista deocamdată persoane cu statut procesual, în scrisoare expediată de șefa PA este menționat numele său și „acuzații direct, învinuirea de săvârșire a unor acțiuni grave”.

Consider aceste acuzații false și denigratoare”, a mai spus Răducanu, făcând referire la prezumția de nevinovăție asigurată de Constituție.

Organizația non-guvernamentală Centrul de Resurse Juridice (CRJM), a cărei președintă a Consiliului de Administrare a fost Răducanu, a emis anterior o declarație în care sublinia că „pornirea de către procurorii anticorupție a unei cauze penale care vizează un membru al Comisiei de vetting este ilegală”.

A doua zi, Procuratura Anticorupție (PA) a venit cu un comunicat, conform căruia participarea în calitate de membru în Comisia Pre-Vetting sau Comisia Vetting, în 2024, nu acordă „o imunitate pentru fapte consumate cu ani în urmă”.

PA vine cu noi precizări privind scrisoarea în care este vizată Tatiana Răducanu: „Participarea ca membru în Comisia Pre-Vetting sau Comisia Vetting, în 2024, nu acordă o imunitate pentru fapte consumate cu ani în urmă”

„Pornirea unui proces penal nu necesită ridicarea imunității persoanelor potențial vizate și reprezintă o fază preliminară a unei proceduri penale. Mai mult ca atât, „Membrii comisiilor de evaluare și șefii secretariatelor acestora beneficiază de imunitate funcțională și nu pot fi trași la răspundere pentru opinia exprimată în exercitarea mandatului și a atribuțiilor.” (art. 5 alin. (6) din Legea nr. 252/2023). Imunitatea funcțională este limitată la faptele comise în exercitarea atribuțiilor specifice funcției al cărei corolar este imunitatea și nu este o imunitate absolută. În alte cuvinte, participarea ca membru în Comisia Pre-Vetting sau Comisia Vetting în 2024 nu acordă o imunitate pentru fapte consumate cu ani în urmă.

La moment, Procuratura Anticorupție efectuează investigații în vederea confirmării sau infirmării bănuielii rezonabile privind comiterea unor infracțiuni. Conform Codului de procedură penală, termenul pentru soluționarea unui proces penal este 45 zile. Codul de procedură penală prevede că materialele urmăririi penale nu pot fi date publicității decât cu autorizația persoanei care efectuează urmărirea penală (art. 212 din Codul de procedură penală). În acest caz, investigația nu se află la faza de urmărire penală, ci la faza preliminară de proces penal, iar investigația este efectuată de către procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, care poate autoriza publicarea informației de interes public.

În cazul fostului procuror general, i-a fost incriminată infracțiunea prevăzută de art. 177 Cod penal, încălcarea inviolabilității vieții personale, pentru faptul, că a publicat mesaje private, care nu constituiau semnele vreo unei infracțiuni și nu reprezentau interes public, ci doar o simplă curiozitate pentru societate. Spre deosebire, în scrisoarea din 14 mai 2024 adresată către persoane a căror drepturi potențial au fost afectate și nu difuzată în mass-media de către Procuratura Anticorupție, au fost relatate fragmente din discuții care ridică o bănuială a existenței elementelor infracțiunii de corupție, ceea ce reprezintă un interes pentru societate.

Deseori, Procuratura Anticorupție, la fel ca alte organe de drept în Republica Moldova, publică stenograme sau discuții private și interceptate care reflectă o infracțiune și sunt probe în dosare penale de interes public. Astfel de comunicate nu încalcă inviolabilitatea vieții personale. Procuratura Anticorupție va continua să răspundă la solicitări de acces la informație de interes public, conform legislației, atunci când acțiunile instituției sunt de interes public și divulgarea informației nu afectează ancheta sau drepturile altor persoane”, se spune în comunicat.

În dimineața zilei de 14 mai, pe portalul telegraph.md, a fost publicată o scrisoare adresată judecătorilor, procurorilor și societății civile, prin care șefa PA, Veronica Dragalin, informează că Tatiana Răducanu, membră a comisiilor pre-vetting și vetting, „este apropriată și a acționat în interesele lui Veaceslav Platon și lui Aureliu Colenco, actualul avocat principal care reprezintă interesele lui Ilan Șor”.

Potrivit scrisorii, „în aprilie, în cadrul unui dosar penal, Procuratura Anticorupție a obținut informație din cadrul unui telefon mobil care, conform conținutului, include și o discuție de sute de mesaje (text messages) între Veaceslav Platon și Aureliu Colenco pe perioada mai multor ani. Pe parcursul discuțiilor, cei doi discută inclusiv despre relația și discuțiile lor cu Tatiana Răducanu”.

Tatiana Răducanu, care a deținut concomitent funcția de membră a Comsiei Pre-Vetting și a Comisiei Vetting, și-a depus demisia la câteva ore după ce scrisoarea a fost publicată.

Într-un mesaj expediat mai multor instituții de presă, Răducanu a afirmat că „circumstanțele la care face referire Dragalin nu au avut loc”.