Reformarea sistemului penitenciar și a condițiilor de detenție din R. Moldova, puse în discuție la o reuniune a Consiliului Europei. Principalele concluzii
La reuniunea Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, din 3-5 decembrie, au fost puse în discuție progresele și provocările existente în procesul de executare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauzele din grupul I.D. împotriva R. Moldova, informează Asociația Promo-LEX printr-un comunicat.
Condițiile de detenție, remediile interne disponibile, evoluțiile legislative, reformele instituționale, eforturile de combatere a supraaglomerării penitenciarelor și măsurile de îmbunătățire a condițiilor materiale din instituțiile de detenție și din cadrul sistemului polițienesc au fost abordate în cadrul reuniunii. De asemenea, au fost evaluate „progresele înregistrate în ceea ce privește asigurarea vizitelor familiale, reducerea presiunilor asupra deținuților care se adresează Curții Europene, precum și demersurile de modernizare a infrastructurii penitenciare”.
În urma examinării, potrivit Promo-LEX, Comitetul Miniștrilor a reținut că problematica condițiilor de detenție și a lipsei remediilor interne efective continuă să ridice dificultăți semnificative, însă a notat unele eforturi.
Remedii interne împotriva condițiilor necorespunzătoare de detenție
Conform informațiilor prezentate de Guvern, în iulie 2023 au fost introduse modificări la Codul de procedură penală (CPP), oferind o bază legislativă mai clară pentru remediile compensatorii și preventive. Astfel, persoanele deținute preventiv și cele condamnate, inclusiv cele aflate în executarea pedepselor pe viață, pot solicita despăgubiri financiare sau reducerea pedepsei în cazul condițiilor precare de detenție. Instanțele pot acorda compensații atât bănești, cât și sub formă de reducere a duratei detenției, cu un raport de una sau două zile reduse la fiecare zece zile de condiții necorespunzătoare. Dacă detenția preventivă s-a desfășurat în condiții inadecvate timp de cel puțin trei luni înainte de începerea procesului, iar condamnatul primește o pedeapsă de tip muncă în folosul comunității, amendă sau interdicția de a ocupa funcții publice, acesta poate fi eliberat de la executarea pedepsei.
În perioada 1 ianuarie 2019 – 23 august 2024, instanțele din R. Moldova au primit 32.140 de plângeri privind condițiile de detenție, din care 19.051 au fost admise, adesea soluțiile oferind atât despăgubiri financiare, cât și reducerea pedepsei. În anul 2022 s-au acordat compensații bănești în valoare de aproximativ 81.406 de euro, iar în 2023 circa 70.170 de euro. Conform datelor autorităților, termenul legal de trei luni pentru examinarea acestor cereri este, în general, respectat, iar plângerile privind întârzierile în examinare sunt rare.
„În ceea ce privește remediul preventiv, s-a raportat existența unor hotărâri judecătorești prin care administrația penitenciarelor a fost obligată să îmbunătățească condițiile de detenție, inclusiv prin transferul unor deținuți în spații cu condiții mai adecvate. Cu toate acestea, natura structurală a deficiențelor din anumite instituții ridică provocări privind aplicarea constantă și uniformă a remediilor preventive.
Asociația Promo-LEX, European Prison Litigation Network și Avocatul Poporului au atras atenția, printr-o comunicare separată, asupra unor dificultăți de interpretare legislativă, a duratelor excesive de examinare în anumite cazuri (unele depășind cinci ani pentru două grade de jurisdicție), precum și asupra cerințelor probatorii excesive”, se spune în comunicat.
Supraaglomerarea și condițiile materiale din penitenciare
Comitetul Miniștrilor a notat o ușoară scădere a populației carcerale din R. Moldova, de la 7.635 de deținuți în ianuarie 2018 la 5.817 în iulie 2024. Deși această diminuare este percepută ca un semnal promițător, supraaglomerarea rămâne o provocare marcantă în Penitenciarele nr. 11 și nr. 13. În acest sens, s-a luat cunoștință de eforturile autorităților de a elabora, cu sprijinul Consiliului Europei, o Strategie Națională și un Plan de Acțiune cuprinzător pentru combaterea supraaglomerării. Comitetul încurajează adoptarea și implementarea rapidă a acestor documente strategice și invită autoritățile să depună eforturi suplimentare pentru reducerea numărului de deținuți și optimizarea capacităților de detenție.
„S-a luat act de dificultățile în construirea unui nou penitenciar la Chișinău, menit să înlocuiască Penitenciarul nr. 13, precum și de ajustarea proiectului pentru a integra un parc fotovoltaic și alte dotări tehnice. Costul estimat este de 75,9 milioane de euro. Proiectul a fost prelungit până la finele lui 2028, iar Comitetul cere ca autoritățile să trateze această chestiune cu prioritate maximă pentru a evita noi întârzieri și pentru a îmbunătăți condițiile de detenție. În paralel, s-au menționat lucrări de construire a unui nou penitenciar la Bălți (capacitate de 650 de persoane) și reconstruirea Penitenciarului nr. 5 Cahul.
Autoritățile au prezentat informații despre reparații și renovări în diferite penitenciare, inclusiv în Penitenciarul nr. 13, unde s-au reabilitat 32 de celule, izolatoare disciplinare, spații pentru vizite și zone de primire a deținuților. Aceste renovări se efectuează pe baza unor evaluări periodice ale infrastructurii, prioritățile fiind stabilite în funcție de situația din teren și de resursele financiare disponibile. Comitetul încurajează continuarea acestor eforturi și alocarea de resurse adecvate pentru a crește standardele materiale din penitenciare”, mai menționează Promo-LEX.
Condițiile de detenție în locurile de poliție
În ceea ce privește reținerea în arestul poliției, autoritățile au raportat închideri de facilități neconforme și renovări semnificative ale unor spații existente. Izolatoarele din localități precum Chișinău, Bălți, Comrat, Anenii Noi, Soroca, Criuleni, Hâncești, Orhei, Cimișlia, Ungheni, Căușeni, Edineț, Cahul și Râșcani au fost îmbunătățite, fiind asigurate condiții corespunzătoare, spații ventilate și iluminat adecvat. De asemenea, s-au închis izolatoarele de poliție din Călărași, Fălești, Florești și Ceadîr-Lunga, care nu corespundeau cerințelor minime. Raportările Comitetului pentru Prevenirea Torturii și ale Mecanismului Național de Prevenire a Torturii confirmă o tendință generală de îmbunătățire a condițiilor în aceste facilități. Astfel, Comitetul Miniștrilor a decis închiderea examinării acestei probleme, cu așteptarea că autoritățile vor menține standardele și vor preveni orice deteriorare a condițiilor.
Dreptul la vizite familiale pentru deținuții în arest preventiv
Autoritățile moldovene au pus în aplicare un cadru legislativ care garantează deținuților în arest preventiv dreptul la vizite scurte de până la patru ore, o dată pe lună, și vizite de lungă durată de până la trei zile, o dată la trei luni, în condiții similare celor pentru condamnați. Interzicerea vizitelor poate apărea doar dacă acestea ar periclita desfășurarea normală a procesului penal sau dacă există sancțiuni disciplinare specifice. Deciziile de interzicere pot fi contestate la judecătorul de instrucție. În ultimii doi ani, nu s-au înregistrat contestații privind refuzul vizitelor, fapt care sugerează o îmbunătățire a situației. Având în vedere aceste evoluții și lipsa unor noi cauze similare, Comitetul a decis să închidă examinarea acestei chestiuni.
Asigurarea protecției dreptului individual de a se adresa Curții Europene
În cazul A.C., Curtea Europeană a constatat că au existat acțiuni de intimidare a reclamantului, inclusiv percheziții și confiscări de bunuri sau transferuri abuzive, menite să-l descurajeze să se adreseze Curții. Administrația Națională a Penitenciarelor a emis un ordin intern în 2022, interzicând orice formă de presiune asupra deținuților care doresc să depună cereri la Curte.
„Se organizează inspecții regulate, interviuri cu deținuții și se investighează prompt orice reclamație de intimidare. De asemenea, personalul penitenciar este instruit cu privire la inadmisibilitatea presiunilor. În absența unor reclamații recente, Comitetul a decis închiderea acestei probleme și adoptarea unei Rezoluții finale”, subliniază Asociația.
Pașii următori și termene pentru examinări ulterioare
Comitetul Miniștrilor a hotărât să reia examinarea problemelor din grupul I.D. la una dintre reuniunile din 2026, monitorizând progresul pe aspectele-cheie: aplicarea coerentă și rapidă a remediilor interne, combaterea supraaglomerării prin adoptarea și implementarea Strategiei Naționale, construirea penitenciarului modern din Chișinău și continuarea alocării resurselor pentru îmbunătățirea condițiilor materiale de detenție. Autoritățile sunt încurajate să mențină dialogul cu Consiliul Europei și cu organizațiile societății civile, să transmită date statistice actualizate privind soluționarea plângerilor și să ofere exemple de jurisprudență națională care demonstrează aplicarea noilor dispoziții legale.
Potrivit Avocatului Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru, „reformarea sistemului penitenciar din R. Moldova reprezintă un proces complex, dar absolut necesar pentru respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor private de libertate. Este esențial să continuăm implementarea remediilor compensatorii și preventive pentru condițiile necorespunzătoare de detenție, dar și să prioritizăm investițiile în infrastructura penitenciară, în special finalizarea noilor penitenciare, cum este cazul celui din Chișinău. De asemenea, colaborarea constantă între autorități, societatea civilă și organizațiile internaționale este crucială pentru a asigura un progres sustenabil”.
