Raport secret: Furtul de la cele trei bănci este acoperit cu banii publici

Rezultatele raportului Comisiei de anchetă cu privire la pieţa valutară : BEM, Banca Socială şi Unibank au încălcat legea dar nu sunt responsabile de prăbuşirea leului, iar Banca Naţională este şi ea nvinovată.

Raportul Comisiei de anchetă cu privire la criza pieţii valutare, care a fost declarat „secret de stat”, a fost publicat de către deschide.md. Documentul reiterează versiunea anunţată anterior de Banca Naţională (BNM), potrivit căreia deprecierea leului se datorează scăderii volumului de remitenţe, a expurtorilor insuficiente şi a conjucturii externe neprielnice . „Până în noiembrie 2014 deprecierea monedei naţionale s-a datorat factorilor obiectivi. Începând cu luna decembrie deprecierea leului a fost motivată de factori subiectivi”, scrie în raport. În lista de factori subiectivi care au dus la devalorizarea leului, Comisia a inclus „creşterea bruscă a cumpărării valutei de către unele bănci comerciale”, fără a specifica care sunt acestea. Totodată raportul denotă o creştere a cererii de valută din partea companiilor private „cu scopul de a le retrage din ţară.” Un alt punct îl constituie, la părerea experților parlamentari, panica care a dus la o mai mare creştere a cererii la valută şi la destabilizarea cursului la valuta naţională în noiembrie 2014- februarie 2015.

Deşi în alt capitol sunt enumerate numeroasele încălcări de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, Comisia nu face legătura dintre aceste fărădelegi şi destabilizarea situației monedei naţionale.

Totodată raportul este unul favorabil pentru Banca Naţională, coducerea căreia era criticată şi învinuită de situaţia dramatică de pe piaţa valutară.

Într-un capitol aparte Comisia a analizat activitatea celor trei bănci, BEM, Banca Socială şi Unibank, iar concluzia fiind învinuirea conducerii acestor trei instituţii bancare care au dus băncile în prag de faliment. „Situaţia precară la BEM, Banca Socială şi Unibank este efectul acţiunilor defectuase, iresponsabile şi lipsite uneori de sens economic, ale fostelor conducerii a băncilor în cauză, care au manifestat carenţe evidente în vedere de profesionalism şi integritate”, anunţă rezultatele anchetei.

BEM împrumută fără dobândă cu 10,94 miliarde de lei Banca Socială, iar această dă banii unor firme fantome

Situaţia de la cele trei bănci, dar şi probleme din sectorul bancar urmează să fie discutate, astăzi 24 martie în urma unei şedinţe închise a Parlamentului. Mai mulţi deputaţi au confirmat că au primit raportul privind situaţia pe piaţa valutară, care reprezintă un secret de stat. Analiza raportului secret arată că în octombrie-noiembrie 2014 BEM a plasat 10,94 miliarde de lei la Banca Socială, 5,91 miliarde de lei la Alef Bank (bancă rusă), 3,4 miliarde de lei la Interprombank din Rusia şi 907 milioane de lei la Gazprombank din Rusia. Aceste operaţiuni au fost catalogate de Comisia de anchetă ca „operaţiuni de manipulare”.

Potrivit moldstreet.md, „Alef Bank direct sau prin intermediul ACF Corporate Finance Consulting AG din Viena, mai controlează şi Comerţbank, una dintre cele mai mici instituţii bancare din ţară.”

Potrivit raportului BEM a plasat în aceste patru bănci aproximativ 21,2 miliarde de lei fără dobândă, iar apoi s-a împrumutat de la Moldova-Agroindbak, Banca Socială şi Moldinconbank cu o rată a dobânzii de 3%.

Documentul anunţă că decizia de a acorda aceste credite a fost aprobată de Consiliul de Administrare al Băcii de Economii condus de Ilan Shor. BEM are în Consiliu şi doi reprezentanţi ai statului, pe viceministrul economiei Octavian Calmâc şi Elena Matveeva, reprezentantă a Ministerului Finanţelor. Aceştia doi au declarat pentru moldstreet.md că nu au participat la luarea deciziei dubioase de a acorda credite. „Din păcate eram în minoritate, iar reprezentanţii celorlalţi acţionari au susţinut aceste decizii”, a declarat pentru sursă, Octavian Calmâc.

Banca de Economii refuză creditarea agenţilor economici viabili şi împrumută 12 miliarde de lei unor firme fantomă

Raportul atestă că persoanele aflate la conducerea celor trei bănci în mod premeditat au acordat credite „care erau din start compromise.” Mai mult, aceştia au închis liniile de creditare pentru agenţii economici viabili şi au redirecţionat creditele unor firme dubioase.

Raportul relevă că BEM a acordat peste 12 miliarde de lei la patru companii: Caritas-Group, 3,8 miliarde de lei, Provolirom-3,4 miliarde de lei,Voximar-Com- 3,2 miliarde de lei şi Dracard- 3 miliarde de lei.

Anterior ZdG a publicat o investigaţie despre fondatorii celor cinci firme care au obţinut de la Banca Socială credite de aproximativ 13 miliarde de lei. „Caritas-Group” SRL, era una din aceste firme care a obținut 1, 86 miliarde de lei, 13 milioane de USD și 28,9 milioane de euro. Acest SRL este administrată şi fondată de Andrei Nirauţa Anatolie, o persoană dependentă de droguri, dată dispărută de familia sa, a avut la fondare, în 2012, un alt fondator și administrator, care era şi acţionar important la Banca de Economii. Este vorba de Aleksei Kucherenko, un cetăţean rus, administrator al off-shorului „Garant-Group”, firmă ce deţine 4,62% din acţiunile BEM-ului.

Raportul anunţă că Caritas-Group a obţinut un credit şi de la BEM chiar dacă primul fondator al acestei firme figurează şi ca acţionar la această bancă.
Totodată şi „Voximar” SRL, firme fantomă ce a obţinut credite de miliarde de lei de la Banca Socială a beneficiat de credite şi de la BEM. „Contrade” SRL, care a beneficiat de un credit de aproximativ 3 miliarde de lei de la Banca Socială a mai primit un credit de 277 milioane de lei şi de la Unibank.

Creditele neperformante de miliarde de lei date firmelor fantomă sunt preluate de un offshore

„Numai în perioada octombrie-noiembrie 2014, au fost acordate credite în sume considerabile unor debitor cu depăşirea plafonului legal limitei maxime de 15% din capitalul normativ legal.”

Potrivit Comisiei de anchetă creditele de la cele cinci firme care au mers creditele de la Banca Socială au fost preluate de un offshore. Acesta a preluat datoria de 17,8 miliarde de lei de la aceste firme. Datoriile firmelor Danmira” SRL, Davema-Com” SRL „Voximar-com” SRL , „Contrade” și „Caritas Group” au fost preluate de către „Fortuna United” LP, un offshore din Marea Britanie. Din această sumă 13,4 miliarde de lei fiind reprezentate de creditele, iar 4,4 miliarde de dobânda aferentă.

De asemenea au fost constatată şi scoaterea de către cele trei bănci a valutei străine din R. Moldova şi plasarea ei în băncile din Federaţia Rusă.

Potrivit raportului aceste trei instituţii bancare sunt salvate de la colaps doar prin linia de creditare de urgenţă, dar şi de maratoriul impus de BNM. Dacă acesta va fi scos băncile vor obligate să se răsplătească cu datoriile şi atunci „băncile vor intra în incapacitate de plată”.

Astfel furtul de la aceste bănci este acoperit din banii contribuabilor. BNM instituind în decembrie 2015 o linie de creditare de miliarde de lei pentru băncile falimentare. În urma acestui ajutor BEM, beneficiază de un credit de 5273, milioane de lei, Banca Socială de 2807 milioane de lei, iar Unibank de 1353 milioane de lei. Aceşti bani sunt acordaţi sub garanţia de stat cu o rată de dobândă 0,1% anual cu termenul de scadenţă până la 27 martie 2015.

Tot astăzi, 24 martie BNM a venit cu un comunicat de presă în care anunţă despre veniturile băncilor din diferenţa de curs valutar. Banca Naţională menţionând doar cele trei bănci cu probleme, care sunt şi primele în topul instituţiilor bancare care au beneficiat de pe urma deprecierii leului. BEM înregistrând un venit de aproximatin 673 de milioane de lei, Banca Socială un venit de 131 milioane de lei, iar Unibank de 40 de milioane de lei. Alte instituţii bancare deşi au înregistrat şi ele venituri considerabile nu figurează în această statistică.

A.B.