Rădăcinile dezinformării, subiect de discuție între jurnaliști, studenți și autorități
Asociația „Media-Guard”, în parteneriat cu Ziarul de Gardă, a organizat vineri, 29 noiembrie, o conferință în cadrul căreia jurnaliști, reprezentanți ai ONG-urilor, studenți la jurnalism, reprezentanți ai unor instituții ale statului, dar și alte persoane interesate, au discutat despre rădăcinile dezinformării: cum are loc, cine o lansează și răspândește, cum poate fi combătută.
Totodată, jurnaliștii au vorbit despre pașii întreprinși de Media-Guard pentru a combate dezinformarea: a fost lansat proiectul „Press Check” care monitorizează cele mai populare portaluri de știri din R. Moldova, au avut loc mai multe vizite în diferite regiuni ale țării, în cadrul cărora s-a discutat cu oamenii despre cum să deosebească o instituție media corectă de una care face propagandă și au fost publicate mai multe articole despre cum Finlanda, o țară model la capitolul combaterii dezinformării, a reușit să fie rezilientă față de acest fenomen.
„Există foarte multe probleme legate, în primul rând, de transparență”
Nu toate instituțiile media din R. Moldova sunt transparente, iar acest aspect contribuie la creșterea nivelului de dezinformare și la scăderea nivelului de credibilitate a presei în fața cetățenilor, consideră jurnalistul Nicu Gușan, care a fost implicat în realizarea proiectului „Press Check” privind monitorizarea celor mai populare portaluri de știri din R. Moldova.
„Din păcate, rezultatele acestei monitorizări au arătat că încă există foarte multe lacune la care trebuie să lucrăm. Există foarte multe probleme legate, în primul rând, de transparență. Majoritatea portalurilor pe care le-am monitorizat am văzut că nu publică aproape deloc sau chiar dacă publică, publică informații parțiale despre sursele de finanțare, despre proprietarii și beneficiarii finali. (…) Toate aceste lucruri sunt grave probleme de transparență, or, asta reduce din credibilitate”, a precizat jurnalistul.
Un alt proiect care a fost discutat în cadrul evenimentului a fost Media Ownership Monitor (MOM). Proiectul oferă o bază de date transparentă a proprietarilor celor mai importante instituții media din R. Moldova.
„Este important ca cetățenii R. Moldova, partenerii europeni, să cunoască cine controlează mass-media din R. Moldova și din acest motiv, un grup de jurnaliști de investigație, timp de 6 luni, a verificat cele mai importante televiziuni, radiouri, site-uri și ziare, pentru a vedea cine stă în spatele lor, cui sunt afiliați proprietarii, ce afaceri au, în ce domenii, cine sunt rudele lor, cine sunt prietenii lor, ce profit și venit au aceste instituții mass-media”, a conchis redactorul-șef al ZdG, Victor Moșneag.
Rădăcinile dezinformării au ieșit la suprafață în cadrul investigațiilor sub acoperire ale Ziarului de Gardă „În Slujba Moscovei” prin oamenii plătiți de controversatul Ilan Șor pentru a merge la proteste și pentru a vota după ordinul Kremlinului la alegerile prezidențiale și referendum, potrivit jurnalistei ZdG Măriuța Nistor.
„Oamenii debitau ceea ce li se transmitea pe Telegram de la Moscova. Cele mai dese falsuri vizau pământurile, comunitatea LGBTQ+ și, în mare parte, oamenii veneau cu falsuri despre Uniunea Europeană”, a amintit jurnalista Ziarului de Gardă.
Rădăcinile dezinformării pot fi „retezate” dacă reușim să identificăm legătura dintre entități și banii corupți, este de părere directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu.
„Rădăcinile dezinformării sunt la politicienii corupți, la entitățile corupte, la statele care au o lipsă de democrație, carențe de democrație și vor să influențeze malign și nefast alte state. Și noi putem tăia rădăcinile când înțelegem cum circulă fluxurile de influență malignă și cum circulă banii corupți. Dacă ne lămurim cu aceste două aspecte, considerăm că am rezolvat.”
Soluții pentru combaterea dezinformării
Educația media este o soluție pentru combaterea dezinformării, consideră Anastasia Nani, directoarea adjunctă a Centrului de Jurnalism Independent. „Educația pentru media vine să pună niște baze elevilor, care, la rândul lor, pot deveni mesageri în comunitățile lor”, punctează Anastasia Nani.
Laura Tugarev, directoarea departamentului Teoria și Practica Jurnalismului din cadrul Universității de Stat din Moldova, a precizat că pentru fortificarea educației media studenții au parte de cursuri ce au obiectivul „de a cultiva gândirea critică, de a livra cunoștințe despre ce înseamnă dezinformare, manipulare, propagandă, fake news, deepfake și anumite instrumente de prevenire și combatere a acestor fenomene”.
Reglementarea legislativă, transparența instituțiilor media, comunicarea cu cetățenii din satele și orașele Moldovei la subiectul dezinformării, susținerea jurnalismului independent și educația media sunt câteva dintre aspectele menționate de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, care ar putea contribui la securizarea spațiului informațional din R. Moldova. Acesta a precizat că efortul pentru combaterea dezinformării acute din țară trebuie să vină din partea întregii societăți.
„Cert este că nu există soluții miraculoase, este nevoie de un efort al întregii societăți, este dimensiunea de reglementare, adică legile, și acțiunile care vizează rețelele sociale, platformele, responsabilitatea difuzorilor media, transparența proprietarilor. (…) Deci, de la firul ierbii până la platourile celor mai importante posturi de televiziune, trebuie să vorbim despre fenomenul dezinformării și felul în care corupe democrația din R. Moldova”, a menționat Daniel Vodă.
