R. Moldova se înarmează? Jumătate din bugetul alocat Ministerului Apărării este repartizat pentru întreținerea forțelor armate și plata salariilor personalului militar. În 2024 NU sunt planificate achiziții de tehnică militară
În ultimele luni, în spațiul public, politicieni afiliați Kremlinului, în frunte cu Igor Dodon, Ilan Șor sau Irina Vlah, răspândesc narațiunea că Republica Moldova se înarmează intensiv, pregătindu-se astfel de război.
Realitatea din bugetul Ministerului Apărării arată însă diferit. Deși bugetul destinat apărării a crescut în ultimii doi ani, el rămâne la valori modeste, jumătate din acesta fiind destinat întreținerii forțelor armate și plății salariilor personalului militar.
Activitățile curente ale Armatei se limitează la modernizarea infrastructurii și echipamentelor existente, precum și la desfășurarea exercițiilor de instruire menite să asigure capacitatea defensivă minimă. Transformarea eficientă a Armatei Naționale este planificată pentru un interval de timp de 11 ani, acest lucru fiind stipulat în Strategia securității naționale a Republicii Moldova și în Planul de dezvoltare a capabilităților militare ale Armatei Naționale pe termen lung (2020-2030).
Dacă analizăm evoluția sumelor alocate Ministerului Apărării Republicii Moldova de-a lungul anilor, observăm că din 2013 până în 2022, bugetul pentru apărare a fost unul modest, variind ușor între 0,5 și 0,9 miliarde de lei. Abia în 2023, după ce războiul declanșat de Rusia în Ucraina a schimbat paradigma de securitate regională și internațională, autoritățile au majorat bugetul până la 1,7 miliarde de lei. În 2024, bugetul pentru apărare al Republicii Moldova a ajuns la nivelul de 1,96 miliarde de lei (circa 100 de milioane de euro sau 110 milioane de dolari SUA).
Obiectivul autorităților: alocări bugetare pentru apărarea națională în mărime de 1% din PIB
La finalul anului 2023, autoritățile de la Chișinău au adoptat Strategia securității naționale a Republicii Moldova pentru următorii șase ani. Potrivit documentului, unul din obiectivele urmărite este „consolidarea credibilității strategice a Republicii Moldova prin asigurarea creșterii graduale a alocărilor bugetare pentru apărarea națională, cu scopul de a atinge nivelul de 1% din Produsul Intern Brut (PIB) în cursul deceniului curent.” În ultimii 10 ani, sectorul apărării primea de la bugetul de stat o alocație de aproximativ 0,3% din PIB. În 2023, suma a crescut până la 0,5%, iar în 2024 a ajuns la 0,65% din PIB.
Standardul actual al NATO: cheltuieli de apărare în mărime de 2% din PIB
În 2014, șefii de stat și de guvern ai țărilor NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) au convenit să aloce 2% din PIB-ul național pentru cheltuielile de apărare, în vederea asigurării pregătirii militare continue a Alianței. Această decizie a fost luată ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și pe fondul instabilității mai largi din Orientul Mijlociu.
Jumătate din bugetul de apărare al Republicii Moldova este pentru plata salariilor
Jumătate din bugetul alocat Ministerului Apărării este repartizat pentru întreținerea forțelor armate și plata salariilor personalului militar: 53% – în 2023 și 46% – în 2024. Pentru asigurarea tehnico-militară, în 2023 s-au alocat în jur de 670 de milioane de lei (39% din bugetul total de apărare), iar în 2024 – 708 milioane de lei, ceea ce reprezintă 36% din bugetul de apărare. Totodată, în 2024, pentru reparații și investiții capitale au fost alocate 345 de milioane de lei (17,6% din buget), cu 220 de milioane mai mult decât în 2023.
Achizițiile planificate în 2024
O analiză mai amănunțită a planului de achiziții al Agenției Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu a Ministerului Apărării arată că în 2024 nu sunt planificate achiziții de tehnică militară, cea mai mare parte a bugetului de apărare fiind repartizată pentru modernizarea infrastructurii Armatei Naționale, și anume:
- 335 de milioane de lei – pentru construcția unei tabere militare noi lângă localitatea Băcioi. Tabăra militară de lângă Băcioi este destinată efectivului Armatei Naționale care urmează să-și desfășoare activitatea în zona respectivă. Unitatea va oferi angajaților armatei condiții moderne de studii, antrenamente și va fi utilizată pentru depozitarea tehnicii militare;
- 51 de milioane de lei – pentru lucrări de reparație capitală în cadrul unităților militare din Cahul, Chișinău, Strășeni și Bălți.
Alte 16,6 milioane de lei au fost repartizate pentru achiziționarea echipamentului militar individual și inventarului, categorie care include materiale textile și articole conexe, îmbrăcăminte specială şi accesorii, ţesături pentru uniforma de instrucție, șosete și lenjerie de corp, iar peste 38 de milioane de lei au fost alocate pentru procurarea produselor alimentare.
Pe portalul e-licitație.md, de la începutul anului 2024, figurează 59 de proceduri de achiziții inițiate de Agenția asigurare resurse și administrare patrimoniu a Ministerului Apărării, în valoare totală de 407,8 milioane de lei, printre care:
- 5 proceduri de achiziții pentru lucrări de construcție în cadrul proiectului „Tabăra Militară nr. 136”, Băcioi, în valoare totală de 292,5 milioane de lei;
- 12 proceduri de achiziții pentru lucrări de reparație capitală, în valoare totală de 59,6 milioane de lei;
- 14 proceduri de achiziții în valoare totală de 23,2 milioane de lei pentru produse alimentare;
- 5 proceduri de achiziții pentru echipament militar (articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, țesături etc.), în sumă de 14,3 milioane de lei;
- 1 procedură de achiziție a pieselor de schimb pentru tehnica auto a Regimentului Rachete Antiaeriene, în sumă de 1,25 milioane de lei.
Expert: „Guvernările cu orientare spre Est, apropiate de Federația Rusă, au menținut cu strictețe o armată a Republicii Moldova «de carton»”
Cercetătorul în politici al fundației „German Marshall Fund”, SUA, Laurențiu Pleșca, e de părere că oamenii trebuie să conștientizeze faptul că prosperitatea economică a Republicii Moldova nu poate veni în lipsa securității. „Republica Moldova trebuie să reducă decalajul militar și să compenseze cei peste 30 de ani în care guvernările cu orientare spre Est, apropiate de Federația Rusă, au menținut cu strictețe o armată a Republicii Moldova «de carton». Mai mult decât atât, au refuzat cu vehemență fonduri pentru modernizarea armatei, un exemplu notoriu fiind mandatul președintelui Igor Dodon. Subfinanțarea sectorului militar trebuie să înceteze acum”, susține expertul. Laurențiu Pleșca menționează că pentru a asigura o tranziție eficientă și completă spre o forță militară modernă și capabilă, este crucială creșterea bugetului de apărare: „Cifra actuală de 0,65% din PIB este mult prea mică, dat fiind climatul periculos de securitate în care ne aflăm. În funcție de necesități și priorități, costurile pentru dezvoltarea Ministerului Apărării ar putea fi evaluate în sute de milioane de euro, poate chiar până la 500 de milioane de euro în prima fază. În prezent, bugetul este de aproximativ 100 de milioane de euro, iar procesul de modernizare ar putea dura până după anul 2030 pentru a ne apropia măcar de acest ideal.”
Laurențiu Pleșca consideră că Republica Moldova ar putea să se inspire din experiența României în domeniul apărării și modelele de modernizare adoptate și să urmeze un plan de modernizare în trei etape a sectorului militar:
1. Trecerea de la armata de conscripție la armata de profesioniști.
2. Intensificarea colaborării cu partenerii UE și NATO cu scopul de a beneficia de expertiza și sprijinul acestora în modernizarea și consolidarea capacităților de apărare.
3. Achiziționarea de armament modern și recepționarea de donații militare.
„În paralel cu acești pași, Republica Moldova ar trebui să crească progresiv procentul produsului intern brut alocat pentru apărare, urmând un plan etapizat în decursul a câtorva ani. Un plan fezabil ar putea fi creșterea progresivă a bugetului de apărare până la aproximativ 2% din PIB în următorii ani”, susține expertul.
Cheltuielile pentru apărare și securitate în Europa au crescut cu 16% în 2023 comparativ cu 2022 și cu 64% comparativ cu 2014
Conform unui raport publicat de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), Europa a înregistrat o creștere a cheltuielilor militare de la începutul anului 2022, atingând un total de 588 de miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o creștere de 16% față de 2022 și o creștere de 62% comparativ cu anul 2014, când cheltuielile pentru apărare se ridicau la 330 de miliarde de euro.
Potrivit raportului, cheltuielile militare în Europa au început să crească în fiecare an începând cu anul 2014, când Rusia a anexat Crimeea. Acea acțiune inițială și invadarea pe scară largă a Ucrainei în 2022 au determinat guvernele din Europa să-și majoreze bugetele de apărare într-un ritm fără precedent. Astfel, în 2023, toate țările membre NATO din Europa, cu excepția a trei dintre ele – Grecia, Italia și România – și-au majorat bugetele pentru apărare.
Cel mai mult a cheltuit pentru armată în 2023 Marea Britanie – 74,9 miliarde de dolari SUA, ceea ce reprezintă 2,3% din PIB-ul țării. Germania și-a crescut, de asemenea, cheltuielile militare în 2023 – cu 48% în raport cu 2014. În 2022, guvernul german a înființat un fond extrabugetar pentru a îndeplini obiectivul NATO de a aloca anual 2% din PIB pentru apărare – un obiectiv stabilit în 2014, dar pe care Germania l-a atins abia în 2024.
Cheltuielile militare în Europa de Est au crescut cu 118% în ultimii zece ani
Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor sale pentru apărare între 2022 și 2023, alocând 3,8% din PIB pentru apărare în 2023 – totuși, sub obiectivul declarat de 4%.
Cheltuielile militare ale Ucrainei au crescut cu 57% între 2022 și 2023. În 2022, când a început invazia rusă, se estimează că Ucraina a cheltuit peste 41 de miliarde de dolari americani pentru apărare. Astfel, Ucraina a devenit țara cu cea mai semnificativă creștere a cheltuielilor pentru apărare în ultimul deceniu.
În 2023, cheltuielile militare ale Ucrainei au fost de 64,8 miliarde de dolari SUA, număr ce reprezintă 59% din cheltuielile militare ale Rusiei în același an, Ucraina ajungând în acest mod pe locul 8 în topul țărilor cu cele mai mari bugete de apărare din lume.
Rusia a înregistrat în 2023 cel mai înalt nivel al cheltuielilor militare de la dizolvarea Uniunii Sovietice
Raportate la PIB-ul țării, cheltuielile militare ale Ucrainei au crescut în 2023 cu 11 puncte procentuale, atingând nivelul de 37% din PIB. Pentru Ucraina, războiul reprezintă o povară mult mai mare decât pentru Federația Rusă, unde în 2023 cheltuielile militare au constituit 5,9% din PIB-ul țării.
Cheltuielile militare ale Rusiei au fost estimate la 109 miliarde de dolari în 2023, fiind cu 57% mai mari decât în 2014, când a anexat Crimeea. Acesta este cel mai înalt nivel al cheltuielilor militare înregistrat de la dizolvarea Uniunii Sovietice.
Fost ministru al Apărării: „Modernizarea unei armate nu durează două săptămâni sau o toamnă, modernizarea unei armate durează 10-12 ani în mediu”
Anatol Șalaru, ministru al Apărării în perioada 2015-2016, susține că Republica Moldova nu are vecini care să o amenințe cu război și că în prezent, unica amenințare poate veni din regiunea transnistreană sau din Federația Rusă, în cazul în care Ucraina pierde războiul.
„Dacă Ucraina va fi ocupată de Rusia, Armata Națională a Republicii Moldova trebuie să se pregătească să reziste măcar o săptămână în fața unei agresiuni rusești, dar pentru asta, un miliard sau două miliarde de lei cu care se construiește o unitate militară sau se modernizează cazarmele, sau se cumpără utilaj nou pentru bucătării, nu este suficient ca să crească capacitatea de apărare. Modernizarea unei armate nu durează două săptămâni sau o toamnă, modernizarea unei armate durează 10-12 ani în mediu, fiindcă asta înseamnă nu doar cumpărarea echipamentului, dar înseamnă pregătirea militarilor. O țară neutră cum e Republica Moldova nu e suficient să-și pregătească 5-10 mii de militari, trebuie să-și pregătească rezerviști, să transforme fiecare casă, fiecare bloc într-o cetate, trebuie să facă un program de apărare în care să includă tot, inclusiv podurile, drumurile, trebuie să folosim totul pentru a ne apăra, pentru că noi, fiind neutri, nu facem parte din blocuri de apărare și nu prea va sări cineva să ne apere”, declară fostul ministru. Fostul ministru al Apărării a calificat zvonurile că Republica Moldova „se înarmează” sau că vor veni militari străini drept idei aiurea. „Exerciții militare au avut loc întotdeauna în Republica Moldova, poligonul de la Bulboaca s-a modernizat cu investiții străine, cu bani veniți de la țările membre NATO. Întotdeauna au venit militari străini în R. Moldova și ai noștri au plecat în alte țări, s-au pregătit. Da, s-au cumpărat două radare, dar radarele nu luptă, radarele nu au rachete, radarele nu au avioane și nici cartușe, radarele sunt doar pentru a te informa dacă vreun obiect zburător traversează spațiul aerian al Republicii Moldova”, a adăugat Șalaru. Întrebat care ar fi bugetul suficient pentru ca Republica Moldova să atingă nivelul minim de apărare necesar în cazul unui posibile agresiuni din partea Rusiei, Anatol Șalaru a declarat că Republica Moldova nu dispune de un astfel de buget: „Este foarte greu de estimat și vă dau un exemplu – ca să cumperi, de exemplu, 10 tancuri pentru armată, nu le poți cumpăra, fiindcă industria militară lucrează la capacitate maximă și toate țările încearcă să recupereze în perioada asta, să-și cumpere rezerve de muniții, de proiectile, de armament, de tancuri. Ca să cumperi un sistem «Patriot» trebuie să stai mulți ani la rând și să aștepți aprobarea Congresului american, deci, practic, este imposibil. Chiar dacă cumpărăm zece tancuri, avem nevoie de mult timp ca să pregătim tanchiștii. Sau ne dau sisteme antiaeriene – avem nevoie de timp pentru a le instala, trebuie să fie pregătit personalul, trebuie să fie pregătită infrastructura. Dacă spunem acum că Republica Moldova va primi un miliard de euro pentru apărare, e ca și cum ai spune că da, avem un miliard de euro, dar nu știm ce să facem cu el. România a alocat aproape 3% pentru bugetul militar anul trecut, dar a putut valorifica doar 1,6%”, a argumentat Șalaru. Ex-ministrul consideră că apartenența la Uniunea Europeană (UE) nu ne-ar garanta securitatea, pentru că UE încă nu are forțe militare proprii și nici nu crede că le va avea în viitorul apropiat, deoarece e nevoie de foarte mulți bani pentru asta: „Pe noi acum ne poate salva, ne poate garanta că noi nu vom fi atacați de nimeni doar apartenența la un bloc militar, apartenența la NATO, care este puternic nu datorită faptului că Germania și Bulgaria sunt membre NATO, ci datorită SUA, care este forța militară numărul unu în lume.”
„Strategia securității naționale a Republicii Moldova”: ce prevede documentul
La sfârșitul anului 2023 a fost adoptată Strategia securității naționale a Republicii Moldova pentru următorii șase ani. Documentul prezintă obiectivele naționale de securitate, identifică spectrul de amenințări, riscuri și vulnerabilități care periclitează securitatea națională și identifică metodele și direcțiile de acțiune în vederea prevenirii, minimizării sau neutralizării provocărilor la adresa securității naționale. Având în vedere că Republica Moldova este stat candidat pentru aderarea la UE, Strategia urmărește alinierea graduală a Republicii Moldova la prevederile „Busolei strategice pentru consolidarea securității și apărării UE în următorul deceniu”, aprobată de Consiliul Uniunii Europene în cadrul reuniunii sale din 21 martie 2022.
Potrivit documentului, în prezent, Republica Moldova se confruntă cu mai multe vulnerabilități, care sunt sau pot fi exploatate de actori distructivi interni și externi, inclusiv în domeniul securității militare și apărării naționale: dotarea insuficientă a Forțelor Armate și sprijinul redus pentru apărarea țării în rândul populației. Pentru realizarea obiectivelor naționale de securitate și apărare, Strategia stabilește un șir de acțiuni pentru fortificarea securității militare, printre care:
- dezvoltarea potențialului de apărare al Republicii Moldova prin construcția unor Forțe Armate moderne, profesioniste, înzestrate cu echipament modern și tehnologii avansate;
- consolidarea credibilității strategice a Republicii Moldova prin asigurarea creșterii graduale a alocărilor bugetare pentru apărarea națională, cu scopul de a atinge nivelul de 1% din PIB în cursul deceniului curent;
- pregătirea și integrarea graduală a țării în structurile și inițiativele de apărare ale UE;
- dezvoltarea și aprofundarea parteneriatelor în domeniul securității și apărării cu Franța, Germania, Polonia, Italia, Republica Cehă, Lituania, Letonia, Estonia, Țările de Jos, Suedia și Spania;
- dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor în domeniul securității și apărării cu Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Turcia;
- dezvoltarea și aprofundarea parteneriatului în domeniul securității și apărării cu Ucraina;
- avansarea și consolidarea cooperării cu NATO.
Modernizarea Armatei Naționale – din asistența externă
Cum resursele financiare interne sunt orientate spre plata salariilor și hrana militarilor, dar și pentru modernizarea infrastructurii prin construcția unității militare noi de la Băcioi și reparația capitală a altor patru unități militare existente, singurele echipamente militare de care beneficiază Republica Moldova parvin în calitate de donații de la partenerii străini.
De la partenerii externi, de la începutul anului 2024, Republica Moldova a primit echipamente militare și suport pentru întărirea capacităților de apărare, și anume:
- un lot de echipamente militare din partea Republicii Franceze, în cadrul parteneriatului bilateral dintre instituțiile de apărare ale celor două state. Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, lotul de asistență vine în contextul consolidării capabilităților Armatei Naționale și va fi repartizat Batalionului 22 de menținere a păcii pentru executarea antrenamentelor în condiții de câmp. În luna noiembrie 2023, Armata Națională a recepționat primul lot de asistență din partea Ministerului Forțelor Armate al Franței, destinat trupelor de infanterie, pentru asigurarea compatibilității militarilor moldoveni cu armatele statelor Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice în cadrul exercițiilor și misiunilor comune, fiind vorba de: echipament individual, bunuri logistice, armament ușor de infanterie și muniții;
- asistență în valoare de 41 de milioane de euro din partea Consiliului Uniunii Europene pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale Republicii Moldova. Pachetul face parte din sprijinul acordat Armatei Naționale de către Uniunea Europeană, prin intermediul Instrumentului european pentru pace (EPF) și prevede asigurarea cu echipamente pe mai multe domenii cum ar fi: mobilitate, supraveghere aeriană, dar și echipamente logistice. Până în prezent, UE a aprobat un ajutor financiar pentru dezvoltarea capabilităților de apărare ale Republicii Moldova în valoare totală de 87 de milioane de euro. Acesta presupune asistență pentru asigurarea cu echipament modern a subdiviziunilor medicale și de geniu, dar și pentru fortificarea capacităților logistice, de transport, comunicații, informatică și altele;
- echipamente medicale, prin intermediul Pachetului de Consolidare a Capacității de Apărare (DCBI) oferit de Alianța Nord-Atlantică. Asistența conține 4000 de truse medicale individuale, 12000 de garouri și 60 de truse medicale colective, ce vor fi repartizate în unitățile militare;
- echipamente medicale și de apărare neletale din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii, care vin în contextul desfășurării exercițiului „Scutul păcii 2024”. Exercițiul se desfășoară începând cu anul 2009. Acesta are ca scop evaluarea subunităţilor Armatei Naționale, conform Conceptului Capabilităţilor Operaţionale (OCC), care este o condiţie obligatorie pentru participarea în operaţiuni internaționale de menţinere a păcii.
Citiți și:
