„Putin nu are niciun interes în a pune capăt războiului din Ucraina”. Ce spun experții despre posibile negocieri între Kiev și Moscova – DW

Kievul a început deja să planifice un nou summit de pace pentru sfârșitul acestui an. Dar doi diplomați germani au declarat pentru Deutsche Welle că se îndoiesc de faptul că autoritățile ruse vor negocia prea curând sfârșitul războiului din Ucraina.

Autoritățile de la Kiev sunt deja preocupate de organizarea unui alt summit pentru pace în doar câteva luni, după prima conferință la nivel înalt din Elveția, de la jumătatea lunii iunie. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește să mențină ritmul ofensivei sale diplomatice și a anunțat „noi măsuri concrete” pentru luna iulie. Se pare că acestea implică grupuri de lucru pentru un plan de pace ucrainean. Între timp, presa internațională scrie că Arabia Saudită ar putea fi o posibilă gazdă.

Aproximativ 80 de țări au luat parte la prima conferință, deși Rusia nu a fost invitată, iar China a rămas pe dinafară.

DW a vorbit cu doi diplomați din Germania pentru a afla părerea lor despre cum să se pună capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei: Rüdiger von Fritsch, fost ambasador la Moscova și fost vicepreședinte al Serviciului Federal de Informații; și Christoph Heusgen, șeful Conferinței de Securitate de la München și fost consilier pe probleme de politică externă al cancelarului Angela Merkel.

„Putin nu are niciun interes în a pune capăt acestui război”

Chiar înainte de conferința din Elveția, când președintele rus Vladimir Putin și-a prezentat viziunea pentru o încetare a focului, pozițiile ireconciliabile erau evidente, au declarat ambii diplomați. Condițiile Moscovei pentru a pune capăt războiului cu Ucraina sunt ca Kievul să își retragă armata din patru zone din sud și est care au fost anexate de Rusia în 2022, în plus față de renunțarea la intenția sa de a adera la NATO.

Von Fritsch, cu toate acestea, a declarat că, în acest moment, Putin nu are „absolut niciun interes în a pune capăt acestui război dacă agresiunea sa este recompensată în cele din urmă”, ceea ce ar fi cazul dacă propunerile sale sunt luate în considerare.

Oferta lui Putin „nu este deloc luată în serios”, a spus Heusgen, adăugând că președintele rus a fost mai degrabă interesat să „arunce nisip în angrenajul” conferinței elvețiene pentru a evalua reacția.

Occidentul are nevoie de „putere și rezistență”

Ambii diplomați au declarat că se îndoiesc că negocierile vor fi posibile în perioada următoare. În primul rând, „Putin trebuie să recunoască guvernul legitim al Ucrainei și pe președintele Zelenski ca parteneri în negocieri”, a declarat Heusgen.

Dar chiar luna trecută, Putin a pus la îndoială legitimitatea lui Zelenski atunci când mandatul său a fost prelungit în mod automat în conformitate cu legislația ucraineană, care prevede că nu pot exista alegeri atunci când este în vigoare legea marțială.

În plus, Rusia ar trebui mai întâi să respecte Carta ONU, a declarat Heusgen, și să recunoască suveranitatea, independența și frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei – un punct subliniat și în comunicatul final al summitului elvețian. „Consider că singura șansă pentru pace este ca Ucraina să fie repusă într-o poziție de forță în acest conflict”, a adăugat Heusgen.

Rusia este departe de a recunoaște poziția Ucrainei, astfel încât este puțin probabil „să avem o conferință în toamnă cu participarea Rusiei”, a spus el, subliniind că Ucraina și partenerii săi din Occident vor avea nevoie de „putere și rezistență”.

Heusgen a adăugat că mulți în Occident sunt reticenți în a auzi că, în cazul unui acord cu Rusia, Ucraina ar avea nevoie de garanții de securitate mai puternice.

„Din punctul meu de vedere, un acord cu Rusia poate fi suportabil pentru Ucraina numai dacă este însoțit de aderarea la NATO”, a spus el. Ucraina a primit asigurări că va putea adera la NATO încă din 2008, dar încă nu are statutul de candidat.

Von Fritsch nu se bazează nici pe succese diplomatice rapide. Fostul ambasador la Moscova a declarat că Putin ar intra în negocieri substanțiale doar dacă puterea sa în Rusia ar fi pusă la îndoială.

„Vladimir Putin își conduce țara prin represiune, propagandă și mită constantă”, a declarat von Fritsch.

În timp ce sancțiunile au pus deja economia rusă sub presiune, Kremlinul se teme și de neprevăzut – cum ar fi o revoltă care i-ar putea destabiliza puterea. Von Fritsch a citat două astfel de exemple din anii 1980: protestele mamelor soldaților sovietici împotriva războiului din Afganistan și demonstrațiile în masă ale sindicatului Solidaritatea sub conducerea liderului Lech Walesa, care au dus la căderea sistemului comunist din Polonia.

„Putin se teme de asta”, a spus von Fritsch. „Și trebuie să îl aduci la acest punct. Dacă ajunge la această concluzie, atunci va fi pregătit să discute.”

Cum? Consolidând Ucraina și impunând sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, a spus el.