Punct final, după 12 ani, în cauza privind decizia CSM de a transfera șapte judecători de la CSJ în instanțele ierarhic inferioare
Decizia instanței de apel prin care a fost anulată hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din 2012, cu privire la transferul a șapte judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești ierarhic inferioare, a devenit definitivă.
Astfel, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Ion Muruianu rămâne cu cei peste 100 de mii de lei oferiți de instanța supremă cu titlu de reparare a prejudiciului moral și compensare a costurilor și cheltuielilor de reprezentare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).
CSJ a declarat miercuri, 19 februarie, inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii.
Este vorba despre cauza privind transferul, prin decizia CSM, la sfârșitul anului 2012, a șapte judecători, de la CSJ la alte instanțe de judecată: Ion Muruianu, Nina Cernat, Eugenia Fistican, Sergiu Furdui, Valentin Barbă, Iulia Cimpoi, Svetlana Caitaz. Totuși, Muruianu a fost singurul magistrat care s-a plâns la CtEDO că decizia CSM prin care a fost transferat de la CSJ la Curtea de Apel Chișinău „a constituit o ingerință în viața sa privată și profesională”.
Hotărârea CSM din iulie 2023, cu privire la executarea unei hotărâri judecătorești: „Având în vedere că prin hotărârea instanței de apel a fost anulat doar actul administrativ al CSM privind inițierea procedurii de transfer a judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție, dar nu și hotărârea CSM din 20 decembrie 2012 cu privire la transferul unor judecători ai CSJ în posturile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești, hotărâre care este în vigoare și produce efecte, plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră oportun a lua act de hotărârea instanței de apel”.
Recurs nemotivat
CSM nu a depus un recurs motivat în termenul stabilit, în 2022, iar CSJ a constatat că „Consiliul a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz de dreptul procedural și a depune recurs motivat în interiorul termenului legal”.
„Or, fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, recurentul trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a motivării recursului, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
Cu referire la argumentul recurentului invocat în susținerea cererii de repunere în termenul de recurs, precum că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au aflat recent despre faptul că nu a fost depus un recurs motivat în interiorul termenului stabilit, ci a fost depusă o cerere de retragere a cererii de recurs, care este una nemotivată și nu este clară temeinicia și oportunitatea înaintării acesteia, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins”, se arată în decizie.
La 15 iunie 2022, reprezentatul CSM Alexandru Secrieru a depus cerere de recurs nemotivat împotriva hotărârii din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentantul CSM nu a depus în termen cererea de recurs motivată. Astfel, acum CSM a solicitat repunerea în termen pentru depunerea cererii de recurs motivată, dar cererea a fost respinsă.
Motivarea întârziată: „Curtea de Apel Chișinău a revizuit acte de dispoziție judecătorești definitive și irevocabile”
Abia în iulie 2023, președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, a depus cerere de recurs motivată, solicitând repunerea în termen pentru depunerea cererii de recurs motivată, admitere cererii de recurs și casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2022.
Caraman a indicat că, la 9 august 2022, când CSM avea o altă componență, instituția a înaintat o cerere de retragere a cererii de recurs, „fără o motivare în acest sens”.
În cererea expediată la câteva zile după ce a preluat funcția de președinte interimar al CSM, Caraman a indicat că, atât din încheiere CSJ din 2021 cât și din cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental pe acest caz, „reiese că acest caz a fost revizuit doar în ceea ce-l privește pe Ion Muruianu”.
„Totodată comunică că, în ceea ce îi privește pe persoanele terțe Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi, o cerere de revizuire nu a fost depusă și nu a fost admisă.
Prin urmare, cauza respectivă urma a fi examinată de către Curtea de Apel Chișinău strict prin prisma revizuirii solicitate de Agentul guvernamental şi acceptate de către CSJ, doar în partea în care îl privește pe Ion Muruianu.
În privința persoanelor terțe din acest caz, actul administrativ a intrat în vigoare și a devenit executoriu. Pe unele cazuri, fiind contestat actul administrativ, cererea a fost respinsă, hotărârile judecătorești rămânând definitive și irevocabile. Pe altele cazuri au existat chiar și cereri de revizuire a hotărârilor judecătorești irevocabile, care au fost respinse.
Contrar acestui fapt, Curtea de Apel Chișinău, inițial prin încheierea sa din 28 aprilie 2022 privind atragerea în proces a persoanelor terțe Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican şi lulia Cimpoi, iar ulterior și prin hotărârea sa din 19 mai 2022, a deschis indirect, contrar normelor legale şi fără a exista un temei legal în acest sens, calea revizuirii şi a revizuit actele de dispoziție judecătorești definitive şi irevocabile existente în cazul lor, or Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea din 20 noiembrie 2012 „Cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești”, în tot, inclusiv şi în ceea ce-i privește pe terți”, a argumentat Caraman.
CSJ și-a casat decizia emisă cu aproape 10 ani înainte
CSJ a admis, în decembrie 2021, cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental Oleg Rotaru, care a venit după ce Ion Muruianu s-a plâns în anul 2014 la CtEDO de faptul că decizia CSM prin care a fost transferat de la CSJ la Curtea de Apel Chișinău „a constituit o ingerință în viața sa privată și profesională”. În urma adresării înaintate de judecător la CtEDO, Guvernul R. Moldova a considerat judicioasă procedura de soluționare amiabilă a cauzei. În acest context, CSJ a constatat „încălcarea drepturilor” lui Ion Muruianu la emiterea hotărârii din 19 decembrie 2012.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2021 a fost admisă cererea de revizuire depusă de Agentul guvernamental al R. Moldova. S-a constatat încălcarea drepturilor lui Ion Muruianu garantate de Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților fundamentale. S-a casat hotărârea din 19 decembrie 2012 a CSJ în cauza de contencios administrativ intentată la contestația depusă de Ion Muruianu împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ. Atunci, s-a dispus transmiterea cauzei după competență la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinare.
În plus, s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al R. Moldova, în beneficiul lui Ion Muruianu a sumei de 5 800 de euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral și compensare a costurilor și cheltuielilor de reprezentare în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
Decizia atacată cu recurs la CSJ de către CSM
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2022, au fost admise cererile depuse de Valentin Barbă, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi, fiind atrași în proces în calitate de persoane terțe.
Prin hotărârea din 19 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, luată de Ghenadie Mîra, Veronica Negru, Grigore Dașchevici, s-a admis acțiunea înaintată de Ion Muruianu și s-a anulat hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012 „cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție în funcțiile vacante de judecător în alte instanțe judecătorești”.
Membrii CSM au luat act în cadrul unei ședințe din 11 iulie 2023, cu patru voturi pentru și trei voturi împotrivă, de o hotărârea emisă de Curtea de Apel Chișinău în mai 2022 privind anularea unei hotărâri a CSM, de acum 11 ani, cu privire la transferul judecătorilor Curții Supreme de Justiție.
Cel de-al 14-a subiect din ordinea de zi a ședinței, „executarea unei hotărâri judecătorești”, a stârnit nemulțumiri în rândul membrilor CSM, de la lipsa de la ședință a magistraților vizați, până la chestionarea interesului președintelui interimar al CSM Sergiu Caraman în dosar, care a fost raportorul.
„Igor Guzun: Care este scopul dumneavoastră, din oficiu, sau CSM să solicite executarea hotărârii Curții de Apel Chișinău?
Sergiu Caraman: Este vorba despre executarea de către angajator, benevol, a unui hotărâri definitive și executorii. O hotărâre din 2022 care se execută imediat și astăzi suntem în 2023 luna iulie și ea nu a fost executată.
Igor Guzun: Doamna Nina Cernat încă este în funcția de judecător, orice eventuală hotărâre a CSM ar avea ca efect repunerea în drepturi, prin transferul înapoi la CSJ, acesta vă este scopul, de fapt?
Sergiu Caraman: Nu este acesta scopul. Scopul este să executăm o hotărâre judecătoarească, iar consecințele executării în cazul judecătorilor care sunt în demisie să se considere că au demisionat din funcția de judecător al CSJ, iar cei care sunt în funcție să fie repuși în funcția de pare au deținut-o”.
Președintele interimar al CSM a subliniat că hotărârea anulată viza doar inițierea transferului judecătorilor și a propus ca CSM să solicite Curții de Apel Chișinău interpretarea hotărârii emise „și să spună dacă a fost anulată procedura de transfer și s-a constat transferul ilegal sau nu”. Inițiativa acestuia nu a susținută de membrii CSM.
În 2010, Muruianu a fost demis din funcția de președinte al CSJ ca mustrare la o afirmație făcută în adresa jurnaliștilor „jurnaliștii – câini turbați”.
