Proiectul de lege care restricționează plățile în numerar, votat în lectură finală: 1,37 de milioane de lei – limita pentru plata cash la achiziționarea bunurilor imobile

Parlamentul reglementează normele privind efectuarea decontărilor în numerar. În ședința plenară de joi, 29 februarie, deputații au votat în lectura a doua un proiect de lege care prevede norme mai exacte privind circulația numerarului în circuitul economic și orientarea spre efectuarea plăților prin transfer.

Documentul urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2025.

Documentul vrea să asigure creșterea transparenței și securității tranzacțiilor, combaterea evaziunii fiscale și a concurenței neloiale, dezvoltarea economiei digitale și utilizarea unor soluții rapide de efectuare a plăților.

Prevederile proiectului vor fi aplicate persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepția autorităților și instituțiilor publice. Noile condiții vor fi aplicate organizațiilor necomerciale, persoanelor fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, reprezentanțelor permanente şi sucursalelor entităților nerezidente, precum și persoanelor fizice care cumpără bunuri imobile sau mijloace de transport de la alte persoane fizice.

În funcție de categoria în care se încadrează, de specificul și frecvența plăților, limita plăților efectuate în numerar va fi de 100 000 de mii de lei cumulativ lunar sau anual. În aceeași ordine de idei, limita pentru încasarea plăților în numerar de la persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi de 100 000 de lei pentru o plată.

Astfel, la cumpărarea unui bun imobil, va fi acceptată plata în numerar doar dacă valoarea acestuia nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie (circa 1,37 de milioane de lei), iar în cazul cumpărării unui mijloc de transport – 50 de salarii medii pe economie (circa 685 de mii de lei).

Totodată, agenții economici vor putea utiliza nelimitat mijloace bănești în numerar pentru retribuirea muncii și a altor plăți generate în temeiul relațiilor de muncă, pentru onorarea obligațiilor aferente creditelor contractate de la entitățile financiare, efectuarea decontărilor cu instituțiile și autoritățile publice, achitarea obligațiilor fiscale, plăților și amenzilor față de bugetul public național.

Proiectul mai prevede limitarea comisioanelor aplicate pentru efectuarea decontărilor prin transfer. Astfel, comisioanele sau alte plăți percepute de prestatorii de servicii de plată din R. Moldova nu vor putea depăși 0,1 % din sumă tranzacționată prin transfer, inclusiv pentru extragerea de numerar. Pentru încălcarea limitelor la efectuarea și încasarea plăților în numerar, se vor aplica amenzi în mărime de la 3 % la 10 % din sumă.

Inițiativa legislativă aparține Ministerului Finanțelor și a fost elaborată urmare a recomandărilor formulate în Planul de deoligarhizare, aprobat de către Comisia Națională pentru Integrare Europeană.

• Mediul de afaceri cere modificări la proiectul legii privind efectuarea decontărilor în numerar 
• Votat în prima lectură: Toate tranzacțiile imobiliare care depășesc 100 de salarii medii lunare pe economie vor putea fi efectuate doar prin transfer bancar. Proiect de lege privind limitarea plăților în numerar
• Toate tranzacțiile imobiliare care depășesc 100 de salarii medii vor putea fi efectuate doar prin transfer bancar. Proiectul de lege privind efectuarea decontărilor în numerar, aprobat de Guvern

În a doua lectură au fost efectuate unele modificări la proiectul de lege, a anunțat președintele Comisiei economie, buget și finanțe Radu Marian:

• „Stabilim că legea dată va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025, și nu timp de 3 luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
• Stabilim la articolul 5 alin. (6) că până la intrarea în vigoare a legii BNM, împreună cu SPCSB (Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor), va stabili reguli clare în baza cărora băncile vor putea accepta documentele confirmative ale consumatorilor, pentru a nu admite exces. Comisia parlamentară se va fi implica plenar în acest proces.
• Introducem mecanismul depunerii declarației pe propria răspundere este – menit să asigure că responsabilitatea de a verifica sursa legală a banilor depuși de clienți la bănci și alți prestatori de servicii de plată, nu este doar băncilor comerciale, ci și instituțiilor statului.

Prin urmare, clientul, atunci când depune numerar la o bancă , va trebui să semneze o declarație prin care acesta confirmă că sursele veniturilor sale sunt legale și că este de acord ca instituțiile statului să poată verifica această tranzacție în cazul în care va fi necesar.

La audierile publice, mulți cetățeni s-au plâns că procesul de depunere a numerarului în bănci este foarte birocratic, chiar dacă sursa lor de venit este legală. Ei au raportat că nu există un set unic de reguli privind modalitatea de aplicare a documentelor de confirmare (de exemplu, state de venit, contracte de împrumut etc.) atunci când o persoană depune numerar în bănci și că băncile aplică adesea practici abuzive de reducere a riscului. Declarația pe propria răspundere, împreună cu prevederile de la articolul 5 alineatul (6), va permite SPBSC și BNM să stabilească indicații clare cu privire la modul și ce documente pot fi prezentate de clienți la depunerea numerarului. Asta nu înseamnă că oamenii vor putea depune orice sumă de numerar fără ca bancă să întrebe proveniența banilor, dar creăm condiții pentru ca procedura va fi mai simplă. Băncile comerciale și alți prestatori vor acționa știind că legea prescrie și o responsabilitate a statului de verificare a sursei acestor bani, pentru a se asigura că aceștia nu provin din spălare de bani, sau alte activități criminale.

• Chiar și în cazul în care valoarea tranzacției pentru bunul dat depășește plafoanele stabilite de lege și plata trebuie să aibă loc electronic, un avans în limita a 200 mii lei va putea fi achitat și în numerar.
• Amintesc că am stabilit un plafon maxim de 0.1% al comisionului de extragere a numerarului la ghișeu, provenit din tranzacții care țin de imobiliare și autovehicule, acest plafon fiind mult mai mic comparativ cu comisionul aproximativ de aprx. 1% aplicat în prezent la anumite tranzacții de extragere a numerarului. De asemenea; amintim, conform regulamentului BNM, comisionul maxim la efectuarea tranzacțiilor bancare prin IBAN în interiorul țării nu trebuie să depășească 20 lei.
• În ceea ce ține de conversia valutară la efectuarea tranzacțiilor de acest gen, mai multe bănci comerciale și prestatori servicii de plată s-au arătat deschise pentru a oferi produse bancare care să reducă la minim costurile de conversie, în cazul în care tranzacția are loc între conturi bancare de la aceeași bancă comercială, deschiderea unui cont la o bancă comercială fiind o operațiune simplă. Până la intrarea în vigoare a legii, vom depune eforturi pentru a găsi soluții practice și la această problemă.

• Excludem articolul 4 din proiectul de lege cu privire la normele privind necesarul minim de numerar timp de 3 zile în cadrul unei companii. Aceste norme au fost stabilite cu mult timp în urmă (încă în 1992) și au fost deja abrogate. Sunt vechi și nepractice pentru agenții economici de azi.
• Pentru persoanele fizice care vând produse fitotehnice și/sau horticultură (ex. miez de nucă), se dublează plafonul minim de încasare a plăților în numerar, de la 100 mii la 200 mii lei anual. Produsele din horticultură, în special miezul de nucă, sunt printre exporturile principale ale industriei alimentare a Republica Moldova și mii de cetățeni își comercializează producția casnică către achizitori/intermediari. Întrucât majoritatea persoanelor fizice care vând aceste produse provin din mediul rural, unde serviciile bancare/plăți electronice nu sunt foarte prezente, se consideră necesar majorarea acestui plafon.
• Pentru intermediarii/achizitorii din domeniul fitotehniei/horticulturii, am majorat suma maximă admisă a plăților în numerar de la 100 mii la 600 mii lei anual. Aceștia achiziționează marfa de la persoanele fizice menționate mai sus.
• Excludem necesitatea ca notarii, la etapa autentificării contractelor de vânzare-cumpărare să verifice dacă plata pentru bunurile respective (bun imobil, mijloc de transport) a fost făcută prin transfer (dacă depășește limitele). Asigurarea controlului dat va fi foarte anevoioasă, în special în situațiile în care achitarea bunului procurat se va efectua în rate. Mai ales că de regulă achitarea, bunului se efectuează după autentificarea contractului de vânzare-cumpărare, ceea ce ar fi îngreunat și mai mult activitatea notarilor de a verifica modul de achitare a prețului bunului la etapa de autentificare”, a scris Marian miercuri, 28 februarie.