Procuratura acuză Avocatul Poporului de „încercări voalate de imixtiune” și „presiune pentru a lua decizii populiste” într-un dosar de tortură. Ombudsmanul: „Este o formă de intimidare”

Procuratura Generală (PG) acuză „încercări voalate de imixtiune” din partea Avocatului Poporului în activitatea Procuraturii, dar și de „presiune în vederea adoptării unor decizii populiste, convenabile pentru sporirea imaginii proprii, în detrimentul adevărului probat”. Acuzațiile se găsesc într-o scrisoare expediată de către Procuratură în adresa ZdG, după publicarea articolului „Un bărbat arestat ar fi fost agresat fizic de către un procuror și patru ofițeri Fulger. Cazul poate duce la următoarea condamnare pentru tortură a R. Moldova la CtEDO, atenționează Avocatul Poporului”.

În răspuns, Avocatul Poporului a calificat reacția ca „extrem de regretabilă” și a transmis că aceste acuzații vor fi interpretate drept „o formă de intimidare și o tentativă de imixtiune în activitatea Avocatului Poporului, subminând garanțiile de independență ale instituției, consacrate atât în convențiile și standardele internaționale, cât și în Constituția și legislația națională”.

ZdG a scris anterior că Ombudsmanul a emis, la sfârșit de decembrie 2024, un raport special care aduce în prim-plan un caz „ce ridică întrebări despre asigurarea respectării drepturilor persoanelor aflate în custodia statului și standardele aplicate referitoare la prelevarea forțată a probelor biologice”.

Instituția a avertizat că cazul unui bărbat în vârstă de 31 de ani, aflat în arest preventiv într-un dosar în care era învinuit de furt, care ar fi fost agresat fizic de către un procuror din cadrul Procuraturii Ialoveni și de către patru angajați ai Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială (BPDS) „Fulger”, pe care „nu a fost deschis un dosar penal”, ar putea aduce R. Moldova încă o condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). Învinuitul s-ar fi întors în penitenciar cu piciorul fracturat și cu alte leziuni, după ce a fost escortat pentru a-i fi prelevate probe biologice.

PG spune că a prezentat Ombudsmanului mai multe argumente în privința informațiilor din raportul publicat, solicitând să-și revizuiască constatările, „or în mare parte sunt inconsecvente și nu corespund situației de iure şi de facto, erori care ridică întrebări cu privire la profesionalismul numitului”.

Conform scrisorii, la data de 17 februarie, Instituția Ombudsmanului a informat Procuratura Generală despre neacceptarea argumentelor expuse și a comunicat că nu urmărește discreditarea/denigrarea sau afectarea imaginii vreunei instituții publice, ci dorește să contribuie la îmbunătățirea sistemului de protecție a normelor de drept.

PG: „Mimarea unor tentative de colaborare”

„Cu regret, în opinia noastră, multe constatări din Raportul Ombudsmanului arată contrariul”, a subliniat Procuratura.

În plus, PG a transmis că, în baza recomandărilor Raportul de evaluare a necesităților privind investigarea torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante deliberate comise în custodia poliției în R. Moldova, elaborat la data de 08 februarie 2022, a constituit un grup de lucru interinstituțional, fiind invitat și Avocatul Poporului, care nu ar fi dat „curs invitațiilor, decât în cazuri numărate, unde a participat un reprezentant dezinteresat al Oficiului Avocatului Poporului”.

„Mai mult, rezistența Ombudsmanului la acceptarea clarificărilor/argumentelor Procuraturii Generale atestă nedorința acestuia de a institui un mecanism fiabil, ci doar mimarea unor tentative de colaborare.

Şi pe final, cu referire la concluzia Ombudsmanului din Raport privind prezența în acțiunile participanților a elementelor infracțiunii de tortură, prerogativa de a decide dacă din cuprinsul actului de sesizare sau de constatare rezultă bănuirea de săvârșire a unei infracțiuni prevăzute la art. 166′ din Codul penal este acordată prin art.274 alin.(3¹) exclusiv procurorului, iar concluziile Ombudsmanului privind neinițierea cauzei penale pentru infracțiunea de tortură, nu corespunde adevărului, fapt care degradează neîntemeiat imaginea procuraturii.

Astfel, constatăm încercări voalate de imixtiune a Avocatului Poporului în activitatea Procuraturii, dar și de presiune în vederea adoptării unor decizii populiste, convenabile pentru sporirea imaginii proprii, în detrimentul adevărului probat, fapt inadmisibil şi contrar prevederilor art.16 din Legea nr.52/2014 cu privire la Avocatul Poporului, ce-l obligă să contribuie la soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor între autoritățile publice și alte persoane, prin refuzul de acceptare a oricărei alte poziții, creând disensiuni nejustificate, fapt ce lezează imaginea autorităților”, se arată în scrisoarea recepționată de ZdG.

PGAvocatulPoporului by Ziarul de Gardă

Avocatul Poporului: „Astfel de afirmații Instituția Ombudsmanului nu și-a permis și sunt inacceptabile”

De cealaltă parte, într-un comentariu pentru ZdG, Oficiul Avocatului Poporului (OAP) a transmis că afirmații precum „neprofesionalismul Instituției Ombudsmanului”, „încercările voalate de imixtiune în activitatea procuraturii”, „presiuni din partea OAP pentru adoptarea unor decizii populiste”, „acțiuni convenabile pentru sporirea propriei imagini” sau „mimarea unor tentative de colaborare” ar depăși „limitele unei comunicări instituționale normale între două autorități autonome, fiecare cu un mandat clar în domeniul protecției drepturilor omului”.

„Astfel de afirmații în adresa întregului sistem al procuraturii, sau, chiar mai mult, în raport cu Procurorul General, Instituția Ombudsmanului nu și-a permis, și sunt inacceptabile.

Această abordare ridică îngrijorări suplimentare, deoarece pare să constituie o încercare de exercitare a presiunii asupra Oficiului Avocatului Poporului în vederea influențării viitoarelor rapoarte de monitorizare a respectării drepturilor omului în R. Moldova, în special în ceea ce privește activitatea procuraturii. Un astfel de demers contravine nu doar principiilor democratice, ci și angajamentelor asumate de R. Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Înțelegem că instituțiilor de forță, și nu doar acestora, nu le convine să fie monitorizate și să li se atragă atenția asupra existenței problemelor sau a riscurilor de încălcare a drepturilor omului. De asemenea, înțelegem că prezentarea publică a acestor aspecte ar putea fi percepută ca o imixtiune sau ca o tentativă de discreditare a unei instituții. Totuși, această interpretare este complet eronată”, a comunicat OAP.

Totodată, instituția consideră „regretabil” faptul că, în reacția sa, Procuratura Generală se „concentrează exclusiv pe anumite formulări din Raport (care, desigur, nu sunt pe placul tuturor), în loc să se axeze pe problemele reale și grave – unele dintre ele fiind chiar de natură sistemică – semnalate în document”.

Una dintre aceste „probleme” semnalate este exercitarea de către un procuror a unor atribuții care nu îi revin prin lege.

„Într-un caz specific analizat, procurorul, ținând în mână o eprubetă sterilă de unică folosință, a încercat personal să colecteze mostre biologice de la o persoană. Astfel, acesta și-a arogat atribuții care aparțin exclusiv unui specialist în medicină legală, încălcând Legea cu privire la Procuratură și acționând în mod necorespunzător în exercitarea obligațiilor sale de serviciu”.

Ziarul de Gardaa_reactie Ombudsman la acuzatiile PG by Ziarul de Gardă

Potrivit Ombudsmanului, ar fi existat o tentativă de „tăinuire vădită și mușamalizare” din partea oamenilor legii a cazului bărbatului căruia i-au fost prelevate forțat probe biologice ce conține elementele faptei de tortură – „maltratarea în exces în scop de prelevare forțată a probelor biologice și de pedeapsă asupra persoanei ce s-a opus unui proces abuziv de prelevare, inclusiv în lipsa unor garanții, cu cauzarea de suferințe puternice”.

În apărarea sa, Procuratura susține că, la data de 7 februarie 2024, procurorul-şef interimar al Procuraturii raionului Ialoveni, Ion Neguriță, a expediat procurorului general raportul procurorului delegat în Procuratura raionului Ialoveni, V.B., pe faptul aplicării, cu o zi înainte, la 6 februarie, în privința lui I.I. a forței fizice de către angajații BPDS Fulger, care au asigurat escortarea şi imobilizarea acestuia în vederea executării unui mandat judecătoresc de prelevare forțată a probelor biologice.

Ulterior, la data de 8 februarie, în Procuratura Generală a fost înregistrată plângerea avocatului V.C. în interesele lui I.I., potrivit căreia, din motiv că a refuzat să fie prelevate probe biologice, clientul său a fost maltratat de către mascați la indicația procurorului.

La trei zile de la încercarea de prelevare a probelor, ambele sesizări au fost expediate pentru examinare Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), care, la 13 februarie 2024, în scopul respectării obligației pozitive a statului de examinare a pretinselor cazuri de rele tratamente, a „pornit neîntârziat un proces penal”. Ulterior, deoarece din actele de constatare a fost identificată o „bănuială rezonabilă” de contractare a leziunilor corporale în custodia statului, dar şi pentru „a face uz de toate instrumentele procesuale pentru a oferi o explicație plauzibilă cu privire la evenimentele produse”, la data de 28 februarie 2024, in rem, PCCOCS a dispus pornirea urmăririi penale pe pretinse fapte de tortură.

Potrivit Avocatului Poporului, în noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău a admis plângerea depusă de avocatul bărbatului și a declarat nulă ordonanța emisă de procurorul PCCOCS referitoare la clasarea cauzei. În prezent, dosarul se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, ceea ce, conform Avocatului Poporului „ar demonstra că există suspiciuni rezonabile privind corectitudinea soluției inițiale menționate în Raport”.

PCCOCS: „Procurorii au audiat martori și au examinat imaginile video de la fața locului”

Conform unui răspuns expediat ZdG de către PCCOCS, dosarul penal privind tortura a fost clasat după ce procurorii au audiat martori și au examinat imaginile video de la fața locului. Procurorul de caz a contestat decizia judecătorului de instrucție privind declararea nulității ordonanței de clasare, la Curtea de Apel Centru, invocând faptul că încheierea este una „neargumentată și, deci, neîntemeiată legal”.

Curtea de Apel Centru urmează să se pronunțe în luna mai.

Procurorii au stabilit faptul că atunci bărbatului tocmai îi fusese prelungit arestul preventiv prin încheierea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, pentru alte 30 de zile, într-un dosar trimis în judecată între timp.

Atunci, conform PCCOCS, în cadrul acelui dosar penal, judecătorul de instrucție a dispus prelevarea silită a probelor biologice ale persoanei, în scopul analizei prin comparație a particulelor biologice ridicate de la locurile comiterii infracțiunii. Totodată, probele biologice au fost prelevate și de la ceilalți membri ai grupului infracțional ulterior trimiși și ei pe banca acuzaților. 

„Este de menționat faptul că învinuitul refuza să-i fie prelevate aceste probe din noiembrie 2023 până în februarie 2024, în timp ce era plasat în arest preventiv, beneficiind și de explicații cu rol de convingere atât din partea personalului medical (inclusiv a șefului instituției medicale), cât și a procurorului de caz. În această perioadă, prelevarea mostrelor biologice întâi a fost dispusă prin ordonanța ofițerului de urmărire penală – prelevare refuzată de învinuit. În a doua fază, judecătorul de instrucție a autorizat prelevarea silită a mostrelor, care nici atunci nu au putut fi prelevate în termenul indicat în încheierea judecătorească de 30 de zile, așa cum învinuitul refuza să părăsească în acest scop Penitenciarul nr. 13. Ulterior, în a treia fază, judecătorul de instrucție a dispus repetat prelevarea silită a probelor biologice. 

Așadar, la investigarea acelei pretinse torturi, procurorii PCCOCS au audiat martori și au examinat imaginile video de la fața locului. Prin urmare, oamenii legii au constatat că învinuitul a fost imobilizat pe scaun, pentru prelevarea acelor probe, fără ca să-i fie aplicate lovituri din partea forțelor de ordine sau altor persoane. Totuși, acesta refuza să se supună – atât prin limbaj necenzurat și amenințări față de reprezentanții statului prezenți, cât și fizic manifesta mișcări violente, repetate, opuse eforturilor necesare de imobilizare – inclusiv, în timpul eforturilor de imobilizare, involuntar se lovea de obiectele aflate în încăperea medicală. 

Suplimentar, după examinarea imaginilor video și interogarea martorilor, procurorii au dispus efectuarea unei expertize judiciare, privind vătămările corporale suferite de persoană. Expertiza judiciară, însă, nu a stabilit fractura piciorului, așa cum pretinde persoana, sau că vătămările ar fi fost cauzate de lovituri. Așadar, raportul a stabilit vătămări la genunchi, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice indirecte prin mecanismul de rotire excesivă a gambei spre exterior. Mai mult decât atât, expertiza a indicat expres că acele vătămări nu au legătură cu trauma descrisă de persoană. 

Așadar, potrivit procurorilor, leziunile corporale s-au produs ca rezultat al imobilizării victimei din cauza nesupunerii cerințelor organului de urmărire penală, nu în alte circumstanțe sau ca urmare a aplicării forței în alte scopuri; iar imaginile video nu au demonstrat că persoana ar fi fost lovită”, se arată în comentariul PCCOCS.

PCCOCS NonTortura Ialoveni Feb2024 Rap.av.Poporului Reactie by Ziarul de Gardă

• Raport Un bărbat arestat ar fi fost agresat fizic de către un procuror și patru ofițeri Fulger. Cazul poate duce la următoarea condamnare pentru tortură a R. Moldova la CtEDO, atenționează Avocatul Poporului

Investigația Avocatului Poporului, care a durat zece luni (7 februarie 2024 – 30 noiembrie 2024), s-a concentrat asupra unui caz în care un bărbat aflat în arest preventiv din Penitenciarul nr. 13 Chișinău a fost supus prelevării forțate de probe biologice, fără a avea acces la un avocat și în condiții ce au dus la multiple leziuni corporale.

„Acest caz evidențiază lacunele existente în aplicarea procedurilor legale și respectarea drepturilor fundamentale, precum și deficiențe în raportarea și investigarea unor astfel de situații”, atenționează instituția responsabilă de apărarea drepturilor fundamentale.

La 6 februarie 2024, I.I. a fost escortat din penitenciar pentru efectuarea unei proceduri de prelevare forțată a probelor biologice, în baza unui mandat judecătoresc. În momentul returnării în penitenciar, acesta prezenta multiple leziuni corporale și a raportat că a fost agresat fizic de către angajații Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”. Pe baza acestor informații și a plângerilor ulterioare, Avocatului Poporului a declanșat o investigație detaliată pentru a examina legalitatea și proporționalitatea acțiunilor întreprinse de autorități.

Raportul elaborat a evidențiat:

• Lipsa unor reglementării complexe, care să corespundă standardelor internaționale, privind prelevarea forțată a probelor biologice într-o cauză penală.
• Forță excesivă: procedura de prelevare a fost marcată de utilizarea disproporționată a forței, soldată cu vătămări grave.
• Drepturi încălcate: deținutul nu a beneficiat de asistență juridică, încălcându-se dreptul la apărare.
• Lacune în raportare: cazul nu a fost raportat prompt, ceea ce a întârziat inițierea unei anchete eficiente.

„Deși, obligați conform legii, cu atribuții de neadmitere a torturii, și de raportare a acesteia, toți actorii implicați au luat o poziție coordonată de a evita să o facă și de a pasa responsabilitatea pe acțiunile victimei. Înțelegem că victima rămâne singură în fața unui întreg sistem public, care are suficiente pârghii de a combate orice declarații ale acesteia. Iar garanțiile transpuse în materia penală și procesual-penală sunt ineficiente. Pe cealaltă parte, garantul supravegherii legalității, în cazul dat, procurorul a fost actorul principal în comiterea ilegalității. Ceilalți actori au acționat direct și indirect uitând despre drepturile omului și scopul urmăririi penale”, a concluzionat Avocatul Poporului.

Ombudsmanului a mai constatat că polițiștii din cadrul IP Ialoveni, angajații BPDS Fulger și procurorul din cadrul Procuraturii raionului Ialoveni, V.B., ar fi acționat cu scopul de a intimida sau a face presiune asupra învinuitului, pentru a depune declarații sau a-și recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, pe care el nu o recunoaște – „inclusiv l-au supus la pedeapsă cu scopul de al determina să se supună prelevării biologice, cât și pentru refuzul de a subordona cerințelor lor, care nu erau legale”.

„Or, însăși caracterul disproporțional al acțiunilor efectuate ne permită să concluzionăm că subiecții speciali nici nu au încercat să aplice alte măsuri nonviolente, dar au au purces direct la aplicare forței fizice, ceea ce aparent constituie acte de tortură.

Procurorul de caz l-a agresat fizic pe I.I cu scopul ca acesta să-i îndeplinească solicitările ilegale. Prin această acțiune ce conține elementele unui act de tortură în formă clasică, procurorul ar fi încurajat acțiunile abuzive ale angajaților BPDS Fulger să recurgă la exces de forțăm cauzându-i lui I.I fractură de picior și alte dureri puternice pe corp. În opinia noastră aceste indicii sunt suficiente pentru alegațiile de tortură.

Comportamentul necooperant și de protest al lui I.I a fost generat anume din neprofesionalismul angajaților poliției, procurorului și angajaților Centrului de Medicină Legală (CML). Prin neinițierea cauzei penale pentru infracțiunea de „tortură”, autoritățile tolerează și tăinuiesc această crimă gravă și creează un act al injustiției față de toate persoanele ce pot/sunt sau au fost victime ale formelor de abuz și tortură.

Toate standardele internaționale și naționale indică expres obligația dispunerii cauzei penale, eficiența, promptitudinea, legalitatea procesului penal pe cazurile de tortură. Zeci de hotârâri ale CtEDO au condamnat în timp R. Moldova pentru eșecul investigațiilor și admiterea actelor de tortură. Cazul lui I.I – poate fi conduce la următoarea condamnare”, se mai arată în raport.

Ce spune Poliția și procurorul de caz

Potrivit informației prezentate de către BPDS „Fulger” și susținută de către IGP, la care face referire Avocatul Poporului, „(…) nu au fost identificate careva temeiuri de inițiere a anchetei de serviciu, ca urmare a rapoartelor depuse de către angajați (…)”.

Procurorul a declarat că ar fi „preîntâmpinat” învinuitul că „ar fi mai bine să permită benevol prelevarea probelor”, deoarece, „în caz contrat, urmează a fi aplicată forța fizică”.

„Până la escortarea forțată în sala de colectare, de către angajații BPDS „Fulger” a fost preîntâmpinat învinuitul I.I. că ar fi mai bine să permită benevol prelevarea probelor solicitate, deoarece în caz contrar urmează a fi aplicată forța fizică față de acesta și eventual va fi imobilizat pe scaun. În context, fiind deja în sala de proceduri, cei 4 angajați ai BPDS „Fulger” au încercat așezarea forțată pe scaun a învinuitului pentru a-l pune la dispoziția medicului în poziția solicitată, însă acesta s-a împotrivit puternic și s-a poziționat prin smucire într-un genunchi astfel încât nu s-a reușit imobilizarea învinuitului pe scaun. (…) Ulterior, a fost repetat aplicată forța fizică în vederea imobilizării pe scaun a învinuitului I.I., însă din motiv că acesta se împotrivea și împingea cu spatele masa din biroul medical nu s-a reușit imobilizarea forțată pe scaun. Ultimul striga la personalul medical că el nu dorește și amenința persoanele prezente ca nimeni să nu se atingă de el în vederea prelevării forțate fără avocatul său. La câteva minute distanță, după ce i-am explicat personal în repetate rânduri că avocatul său a refuzat să fie prezent la acțiunea de prelevare programată anterior, de către angajații BPDS „Fulger” prezenți a fost aplicată forța fizică în vederea imobilizării cu spatele la perete pentru a-i fi accesibilă fruntea pentru tifonare. Concomitent, medicul specialist implicat în acțiunea de prelevare a atenționat, că reieșind din isteria agresivă a învinuitului, cât și faptul că acesta este prea violent fizic și verbal, să încetăm acțiunea de prelevare a probelor”, a declarat procurorul.

Din rapoartele angajaților BPDS „Fulger”, citate de Avocatul Poporului, ar rezulta că aceștia au aplicat forța fizică pentru imobilizarea lui I.I. în vederea asigurării prelevării probelor biologice, în timp ce acesta era încătușat, însă nu i-au cauzat leziuni corporale intenționate.

Extras din raportul unui angajat al BPDS „Fulger”:

Cazul a fost raportat Avocatului Poporului, la 7 februarie 2024, de către Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) și Penitenciarul nr. 13, care au informat că la 6 februarie 2024, prevenitul I.I. (31 de ani), a fost escortat din Penitenciarul nr. 13 pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, iar când a fost reîntors în locul de detenție, pe corpul acestuia au fost depistate leziuni corporale în regiunea genunchiului drept, cotului drept, regiunea lombară dreapta, hemitoracelui stâng anterior și regiunea radio-carpiană bilateral.