PREVIZIUNI Principalele evenimente care vor marca anul 2025 – în R. Moldova și în lume

Peisajul anului 2025 va fi completat de numeroase evenimente politice la nivel național și internațional. De ce sunt importante și care sunt scenariile pentru alegerile  parlamentare din R. Moldova? Cum va evolua criza energetică din regiunea transnistreană? De ce „un scenariu sumbru pentru Palatul Cotroceni ar însemna un scenariu de coșmar pentru R. Moldova”? Ce se va pune pe masa negocierilor de pace în Ucraina? Cum Donald Trump va modela ordinea internațională? Ziarul de Gardă a abordat experți locali și din exterior, oferindu-vă o privire de ansamblu asupra evenimentelor politice care vor marca anul 2025.

În 2025, în R. Moldova vor avea loc alegeri parlamentare. Despre importanța acestora, dar și despre scenariile care se prevăd, am discutat cu Angela Grămadă, directoarea Experts for Security and Global Affairs (ESGA). 

„În primul rând, noi trebuie să ne uităm la construcția instituțională în R. Moldova. Și acolo este scris foarte clar că R. Moldova este republică parlamentară. Aceasta înseamnă că cele mai importante decizii nu se iau la Guvern și nu se iau la Președinție. Mai mult decât atât, Legislativul este cel care votează prim-ministrul țării și prim-ministrul este cel care gestionează resursele statului, resursele financiare și are grijă ca politicile publice și ca legislația să fie implementată. De aici și nevoia de a trata cu foarte mare seriozitate aceste alegeri care se apropie în R. Moldova. Totodată, ținând cont de toată acea experiență pe care noi am acumulat-o la alegerile prezidențiale, dar mai ales la referendum, când am văzut că au existat interferențe externe evidente, instituțiile în au sarcina de a organiza aceste alegeri într-o așa manieră încât să fie cât mai puțin viciate”, explică Grămadă. 

R. Moldova, alegeri parlamentare – trei scenarii 

Experta prevede trei scenarii pentru rezultatele acestor alegeri. 

„PAS nu va mai lua 63 de voturi din 101. Asta este foarte clar. Ceea ce e important este faptul că PAS nu va ieși de pe scena politică. Și noi avem nevoie de ei acolo pentru a menține acest parcurs european și pentru a face un backup (plan de rezervă, n.r.) la rezultatul fragil pe care l-am obținut la referendum. Deci, e important ca PAS să nu iasă de pe scena politică și să rămână o forță importantă în viitorul Parlament – pentru a apăra și pentru a promova acel rezultat fragil obținut în cadrul referendumului. Deci, primul scenariu este cel în care trebuie să acceptăm cu toții că PAS nu va mai obține 63 de mandate. Și că ar putea să apară câteva formațiuni proeuropene care să formeze o coaliție de guvernare cu PAS. Și acesta ar fi, practic, tabloul ideal pentru viitoarele alegeri parlamentare. Reieșind din aceasta, asta înseamnă că celelalte formații proeuropene sănătoase, nu doar declarate, ar trebui să înceapă încă de ieri să-și facă o campanie electorală foarte bine ajustată la nevoile R. Moldova de a-și salva democrația într-un context regional atât de anevoios. Asta înseamnă că și PAS ar trebui să fie foarte atent la modul în care își tratează potențialii parteneri. Adică să nu ignore anumite forțe proeuropene, adică să nu atace anumite forțe proeuropene, adică să aibă o campanie serioasă, o campanie pe care să o tratăm cu o cultură politică mai mare decât am avut noi până acum.

Evident că vor exista și anumite forțe proeuropene care își vor face campanie electorală în antagonism cu PAS, pentru că aceste partide, unele dintre ele, au fost ignorate. Experiența, expertiza lor a fost ignorată. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să găsim cale de mijloc și nu trebuie să dialogăm noi între forțele proeuropene. 

Un alt scenariu ar fi atunci când forțele proeuropene ar câștiga la limită o majoritate guvernamentală. Eu nu mă refer la majoritate parlamentară absolută, dar mă refer la majoritate guvernamentală. Adică, ar avea 52 de mandate în viitorul Parlament. Asta ar însemna că ar putea să creeze o coaliție, mă refer la forțele proeuropene, și să dea țării un premier. Adică să dea figura cea mai importantă în stat, cea care gestionează resursele financiare și politice și modul în care sunt implementate politicile publice. Dar aici ar exista și niște riscuri ca această coaliție guvernamentală să nu reziste patru ani de zile. Și este un scenariu care nu este neapărat bun pentru R. Moldova. 

Și există un al treilea scenariu, care este negativ pentru țară – atunci când să zicem că PAS și  forțele proeuropene nu pierd neapărat alegerile parlamentare, dar nu pot ajunge la o coaliție de guvernare. Și forțele pro-ruse vor juca această carte și vor insista pe alegeri parlamentare anticipate. Asta ar însemna sfârșitul pentru forțele proeuropene. De ce? Pentru că ele nu vor reuși să iasă atât de ușor din această criză, deja vedem că nu au tendința de a gândi pe termen lung strategii aceste forțe proeuropene, dar de cealaltă parte, dacă există mai multe forțe pro-ruse și cineva din afară dă comanda ca ele să se unească, să se organizeze, ele reușesc să o facă. Și la viitoarele alegeri anticipate aceste forțe pro-ruse ar putea să câștige și mai multe voturi. Acesta ar fi cel mai negativ scenariu. Iar în cazul unui asemenea scenariu, reacția Uniunii Europene va însemna amânare, și nu amânarea oficială printr-un document aprobat, ci amânarea discuțiilor politice și nu mai putem miza pe acel 2030”, punctează experta. 

Criza din regiunea transnistreană: „Să fie gândită o reintegrare completă”

Anul 2025 a început cu o criză energetică în regiunea transnistreană, după ce la 28 decembrie 2024, Gazprom a anunțat compania pe care a controlează, Moldovagaz, că începând cu 1 ianuarie 2025, nu va mai livra gaze naturale în regiune. Anunțul Kremlinului i-a condamnat pe oamenii din regiunea transnistreană la deconectări frecvente de lumină și lipsa căldurii în mijlocul iernii. Despre cum vor evolua lucrurile în acest sens am discutat cu Ana-Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie și infrastructură și fondatoare a Expert Forum România. Potrivit expertei, „obiectul de joc” al rușilor îl reprezintă alegerile parlamentare viitoare. 

„Gazprom, pur și simplu, vrea să genereze mari tensiuni sociale înainte de alegerile parlamentare. Ei puteau să continue livrările de gaz, nu exista niciun impediment tehnic, puteau să facă lucrul acesta, puteau să rezerveze capacitate pe TurkStream și să continue livrările, indiferent de întreruperea tranzitului prin Ucraina, dar nu au făcut-o. Și cred că acesta este scopul – să rămână lumea în frig și beznă și lucrurile acestea să fie aruncate în capul Chișinăului. E o combinație de criză reală cu împachetare într-o poveste care este complet falsă și propagandistică, tocmai pentru a stabili câmpul informațional potrivit înaintea alegerilor”, consideră Ana-Otilia Nuțu. 

Există soluții, susține experta. 

„Este foarte important să se înțeleagă că pe malul drept există soluții și chiar dacă vor fi costuri mai mari, există și sprijin din partea Uniunii Europene, și din partea României, și  din partea Ucrainei – asta m-a impresionat foarte tare, că Ucraina e dispusă să ajute în anumite momente cu exporturi de energie. Ceea ce ține de malul stâng, lucrurile trebuie să fie gândite foarte bine. Nu poți să dai ajutor, lăsând lucrurile așa cum sunt – să permiți ca povestea să rămână cea a rușilor, în timp ce ajutorul vine real din Chișinău. Ajutorul trebuie să vină cu niște condiții foarte ferme că povestea reală va ajunge la cetățenii de pe malul stâng. Nu există posibilitate ca malul drept să cumpere și să livreze gaz gratuit către malul stâng, deci, ajutoarele trebuie să fie punctuale, iar dacă vine vorba de un ajutor major, atunci ajutoarele trebuie să meargă mână în mână cu desființarea regimului separatist. Pe termen lung, oricum, regimul separatist nu are cum să supraviețuiască fără gazul rusesc, pentru că gazul gratis reprezintă mai mult de o treime din bugetul regiunii transnistrene și o bună parte din economia de acolo rezistă doar pentru că are acest gaz pe care nu-l plătește. Soluția mare trebuie să vină cu desființarea regimului separatist, retragerea soldaților ruși. Deci, să ajuți pe termen lung, trebuie să fie gândită o reintegrare completă, iar dacă nu se pune problema așa, să se recurgă la ajutoare punctuale cu acces direct al malului drept”, punctează experta. 

Iar vorbind despre cel mai pesimist scenariu din regiune, Ana-Otilia Nuțu enunță:

„Cu siguranță că este o dificultate pentru oamenii care sunt acolo și care trec prin frig și beznă. Regiunea a fost mereu vulnerabilă la acest aspect. Cel mai prost scenariu mi s-ar părea acela în care sunt câteva săptămâni în care Rusia nu dă gaz, Guvernul de la Chișinău ajută, omul de Tiraspol în continuare dă vina pe Chișinău, lumea rămâne cu convingerile pe care le avea și până acum și după alegerile parlamentare, la care cetățenii din regiunea transnistreană vor vota împotriva Europei, se reia furnizarea de gaz rusesc.” 

România, alegeri prezidențiale: „Ar fi pur și simplu un dezastru să abandonăm Chișinăul”

La 6 decembrie 2024, pe motivul încălcărilor legislației electorale, dar și al ingerinței unor entități statale sau non-statale, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și a cerut reorganizarea procesului electoral în întregime. Astfel, în martie 2025, în România vor avea loc noi alegeri prezidențiale. Ileana Racheru, expertă în spațiul ex-sovietic și doctor în Științe Politice, explică impactul rezultatelor viitoarelor alegeri și asupra R. Moldova.

„România este piesa esențială de suport din cadrul UE pentru R. Moldova, precum și pentru a ajuta R. Moldova sa depășească crizele pe care le provoacă Rusia – Bucureștiul furnizează către Chișinău gaz și energie electrică pentru a ajuta chiar și în aceste zile să treacă peste criza energetică. România oferă sprijin în materie de expertiză  pentru procesul de integrare europeană a R. Moldova. În ultimii ani, România a avut foarte multe inițiative multilaterale dedicate R. Moldova sau în care a făcut lobby pentru includerea R. Moldova. Aș aminti doar Platforma Moldova și Inițiativa celor Trei  Mări. Nu vreau să-mi imaginez un scenariu de coșmar în care România nu ar mai susține integrarea europeană a R. Moldova. Ar fi pur și simplu un dezastru să abandonăm dezideratul de 15 ani al politicii externe a României, sa lăsăm Chișinăul în brațele Rusiei pentru a crea probleme majore de securitate României”, menționează experta. 

Și în Belarus sunt programate alegeri prezidențiale. Actualul lider autoritar, Alexandr Lukașenko, candidează pentru al șaptelea mandat și este așteptat să câștige, deoarece nu există nicio opoziție reală, precizează Ileana Racheru. 

„Nu cred că alegerile din Belarus vor produce surprize, așa cum s-a întâmplat în 2020. Belarusul e deja anexat de facto din punct de vedere economic de către Rusia. Lukașenko a pus la dispoziția Kremlinului teritoriul propriului stat pentru a declanșa cea mai mare criză de securitate din Europa după al Doilea Război Mondial”, afirmă experta în spațiul ex-sovietic. 

UE, două decizii majore pentru R. Moldova

Și în interiorul Uniunii Europene se anunță schimbări politice. Robert Lupițu, redactor-șef al portalului „Calea Europeană” din România, specialist în relații internaționale, prezintă evenimentele care vor ține pulsul la nivelul comunității europene. 

„Viața politică din Uniunea Europeană va fi influențată de câteva momente electorale importante. Ar fi trebuit să avem în luna septembrie alegeri parlamentare în Germania, dar vom avea pe 23 februarie, sub forma unui scrutin legislativ anticipat, după ce a fost dizolvat Parlamentul german ca urmare a votului de neîncredere pentru cancelarul Scholz și ne așteptăm acum la o revenire a democraților la guvernare. Există așteptarea ca formațiunea de extremă dreaptă să fie al doilea partid după aceste alegeri, ceea ce nu va fi un semnal tocmai bun. Vom avea alegeri prezidențiale în Polonia la finalul lunii mai, Polonia fiind țara care deja a preluat președinția Consiliului UE.

Și mai este un element care va conta foarte mult pentru anul ce urmează, dar și pentru anii următori, și anume învestirea președintelui Trump pe 20 ianuarie 2025 și știm că există foarte multe așteptări legate de cum va fi sprijinită Ucraina, cum vor continua ostilitățile din Rusia și dacă se va ajunge la un acord sau altul. 

În mod cert, există și un interes major cu ceea ce se va întâmpla în R. Moldova, care așteaptă în această primă parte a anului cel puțin două decizii majore și anume – aprobarea acelui plan de reforme și creștere de 1,8 miliarde de euro și deschiderea primului cluster care conține mai multe capitole de negociere pentru aderarea la UE”, precizează Robert Lupițu. 

SUA: „Trump este un om de afaceri cu o abordare tranzacțională în ceea ce privește relațiile internaționale”

De revenirea lui Donald Trump la Casa Albă va depinde evoluția multor evenimente în lume. Ion Marandici, doctor în Științe Politice stabilit în Canada, relatează despre cum crede că va fi comportamentul lui Trump pe arena internațională. 

„Trump este un om de afaceri cu o abordare tranzacțională în ceea ce privește relațiile internaționale. Cu alte cuvinte, el nu este interesat să susțină financiar ordinea internațională liberală și alianțele de securitate existente, ci se concentrează mai degrabă pe beneficiile economice pe care diverse tratate și acorduri internaționale le pot aduce Statelor Unite. De exemplu, în 2017, Trump s-a retras din Parteneriatul Transpacific, iar în 2020, SUA a abandonat Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Un alt exemplu îl reprezintă insistența sa ca Europa să-și mărească cheltuielile pentru sectorul militar, reducând astfel dependența de sprijinul american și NATO. Această abordare ridică probleme, deoarece sistemul internațional de securitate se bazează în mare măsură pe rolul dominant și contribuția financiară substanțială a SUA. Din această perspectivă, Trump poate fi considerat un izolaționist, deoarece politicile sale implică o retragere parțială a Americii de pe scena globală. Acest lucru nu este tocmai benefic pentru Europa, pentru că asta înseamnă că europenii vor trebui să mărească cheltuielile pentru apărare, lucru care nu este agreat din varii motive de segmente importante ale electoratului european”, enumeră Ion Marandici. 

Înainte de a fi ales, Trump a declarat că poate contribui la soluționarea războiul din Ucraina în 24 de ore. Expertul din Canada prognozează cum se va poziționa acesta în negocierile de pace. 

„În ceea ce privește negocierile de pace între Ucraina și Rusia, administrația Trump va adopta o abordare diferită. Trump pare mai concentrat pe China și conflictul din Orientul Mijlociu, în special cel care implică Israelul și este probabil să acorde o atenție mai mare acestor regiuni. În privința Ucrainei, este foarte posibil ca Trump să utilizeze reducerea ajutorului militar ca un mijloc de a pune presiune pe președintele ucrainean Zelenski să participe la negocieri. Mulți dintre apropiații lui Trump, inclusiv numeroși membri republicani ai Congresului, se opun acestor cheltuieli. De exemplu, atunci când pachetul financiar pentru Ucraina a fost dezbătut în Congres, o bună parte dintre republicani a votat împotrivă. Aceasta nu înseamnă că SUA vor abandona Ucraina, dar este probabil ca Trump să insiste asupra unei soluții diplomatice, forțând Kievul să accepte condiții care pe termen lung pot fi dezavantajoase pentru Ucraina și pentru securitatea europeană. De exemplu, ideea neutralității militare a Ucrainei este intens vehiculată. În mod similar, unii republicani propun ca Ucraina să accepte pierderi teritoriale pentru a se ajunge la pace. Aceste propuneri sunt dezbătute frecvent în cercurile republicane, dar sunt inacceptabile pentru ucraineni. Pe de altă parte, având în vedere interesul lui Trump pentru creșterea vânzărilor de echipament militar american, este posibil să elimine anumite restricții existente privind livrările către Ucraina. În ceea ce privește Rusia, Trump l-a numit pe Keith Kellogg ca reprezentant special pentru Ucraina și Rusia. Kellogg a sugerat că America ar putea convinge Rusia să facă concesii prin sporirea ajutorului militar acordat Ucrainei”, menționează Marandici. 

Expertul precizează care vor fi implicațiile pentru R. Moldova odată cu întoarcerea lui Trump la Casa Albă. 

„Programele de schimb academic și asistență tehnică vor continua, însă există posibilitatea ca cheltuielile SUA pentru proiectele de dezvoltare să fie reduse. Totuși, indiferent de partidul care se află la putere în SUA, America rămâne un partener de încredere al Moldovei. Cel mai probabil, vom asista la o schimbare de priorități. De exemplu, este posibil ca noua administrație să nu mai pună un accent deosebit pe teme precum schimbările climatice, combaterea dezinformării sau fortificarea democrației pe plan global, priorități promovate intens de administrația Biden”, conchide Ion Marandici.