Pretendenții la funcția de deputat ai PUN. Detalii despre primii șase candidați din lista formațiunii conduse de Țîcu

Le-am verificat trecutul, le-am analizat prezentul și am ales să vă prezentăm detalii despre cei mai importanți candidați înregistrați pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie 2021.

ZdG continuă publicarea celor mai importante detalii din carierele celor care în această campanie electorală vă cer votul și vă promit că, dacă vor ajunge în Parlament, vă vor reprezenta interesele și vor munci doar pentru binele țării. 

Pentru că sunt 23 de concurenți electorali, majoritatea cu câte 100 de persoane în listă, am decis să verificăm potențialii viitori deputați în baza sondajelor din ultimul an. Astfel, de la partidele care, conform sondajelor, au cele mai mici șanse de a ajunge în viitorul Legislativ am analizat profilurile primilor șase candidați, iar de la partidele cu cele mai mari șanse de a ajunge în următorul Parlament am analizat lista de candidați proporțional cu scorul pe care partidele lor sunt creditate că îl vor obține. 

• Pretendenții la funcția de deputat: Polițiștii din PACE și dosarele lui Gheorghe Cavcaliuc
• Pretendenții la funcția de deputat. Litigiul pentru o datorie de 10 mii de lei la energie termică a lui Marc Tkaciuk și veniturile de 4 mii de lei în doi ani ale lui Iurie Muntean
• Pretendenții la funcția de deputat. Dosarele și candidații lui Usatîi
• Pretendenții la funcția de deputat. Partidul „Șor”: candidați vizați în dosarul miliardului furat și „campioni” la traseism politic
• Pretendenții la funcția de deputat ai Partidului Acțiune și Solidaritate: profesori, foști PLDM-iști sau oameni care au lucrat cu Maia Sandu
• Pretendenții la funcția de deputat BECS: Averi de milioane și dosare penale fără finalitate
• Pretendenții la funcția de deputat ai PDM: Procesele de judecată ale lui Filip cu foști colegi și litigiul pentru o datorie de 13 mii de lei la energie termică a lui Jizdan
• Pretendenții la funcția de deputat ai Platformei DA: Cinci actuali deputați, primii în lista formațiunii conduse de Andrei Năstase

Astăzi vă prezentăm primii șase candidați ai Partidului Unității Naționale.

Octavian Țîcu, cap de listă și lider al PUN, istoric și lector universitar de meserie, este, în prezent, deputat neafiliat. A ajuns în Parlament pe listele Blocului ACUM, însă ulterior a părăsit fracțiunea și a rămas deputat independent în cadrul blocului. În decembrie 2019, Țicu a fost ales, unanim, președinte al PUN, înlocuindu-l pe Anatol Șalaru. Astfel, la alegerile din noiembrie 2020, a candidat din partea PUN la funcția de șef de stat, dar a obținut doar 2,01% în primul tur.

Pentru prima dată, Țîcu s-a implicat în viața politică în anul 2013, atunci când, la propunerea Partidului Liberal, a fost timp de trei luni ministru al Tineretului și Sportului. La distanță de doi ani, în 2015, s-a alăturat grupului de inițiativă de formare a Partidului Popular European din Moldova, condus de Iurie Leancă. La alegerile locale generale din 2015 a fost ales în funcția de consilier raional în Ungheni din partea Blocului electoral condus de Leancă.

În ultimii doi ani, familia Țîcu declară un venit de aproape 1 milion de lei. Candidatul indică în declarația de proprie răspundere depusă la CEC, un apartament de 128,3 metri pătrați., amplasat în centrul Chișinăului și un automobil model Ford Focus, fabricat în 2017 și dobândit în 2018. În conturile bancare, familia păstrează circa 345 mii de lei.

Iurie Reniță, al 2-lea pe lista PUN, jurnalist de meserie, este deputat în fracțiunea „ACUM Platforma DA”. Înainte de a accede în Legislativ, în anii 2010-2015, numit de Mihai Ghimpu, Reniță a ocupat funcția de Ambasador al R. Moldova în România, Serbia și Muntenegru, iar ulterior, din 2016 până în 2017, a fost Ambasador în Belgia, dar și șeful Misiunii R. Moldova la NATO. Timp de opt ani, a practicat jurnalismul, iar ulterior a fost angajat la Ministerul Afacerilor Externe.

Numele candidatului figurează într-o sesizare a deputatului socialist, Vlad Bătrâncea, depusă la ANI, pentru a iniția controlul asupra averii și intereselor personale ale lui Reniță. Controlul însă nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate. Iurie Reniță este deputatul care în primăvara anului trecut a făcut publice imaginile video de la întâlnirea fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc cu Igor Dodon, în care celui din urmă îi este transmisă o pungă neagră, despre care, în spațiul public s-a vehiculat că ar fi bani. Atunci, Reniță a negat orice legătură cu Plahotniuc și explica că a primit fragmentul video „în lădița poștală”.

În februarie, curent, Reniță a fost obligat de instanța de judecată să dezmintă informațiile făcute publice precum că firma „Exclusiv Media SRL” ar fi implicată în spălare de bani, că „Galina Dodon dirijează efectiv și administrează „Exclusiv Media SRL”” și că „Exclusiv Media” e una dintre companiile care a monopolizat piața de publicitate din Moldova”.

În ultimii doi ani, familia Reniță a avut venituri de 899 de mii de lei. Candidatul declară un apartament de 70 metri pătrați și un automobil de model Volkswagen Passat. Totodată, în conturile bancare familia deputatului are aproximativ 1 milion de lei.

Ana Guțu (3) , doctoră în filologie și profesoară universitară, prim-vicepreședintă a formațiunii politice. În anii 2009-2014, candidata a fost deputată în Parlamentul R. Moldova, fiind aleasă pe listele PL. În 2013, împreună cu alţi 6 deputaţi, Guțu s-a desprins de PL formând „Partidul Liberal Reformator” (PLR). În preajma alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, în urma unor neînţelegeri din interiorul PLR, Ana Guţu a părăsit formaţiunea, iar în septembrie 2015 a fondat un partid nou, numit „Dreapta”, care pleda  pentru Unirea R. Moldova cu România. Ulterior, în 2017, formațiunea politică a fuzionat cu partidul condus de Anatol Șalaru și a fost redenumită PUN, iar Guțu a fost aleasă  prim-vicepreședintă a partidului.

În ianuarie 2020, este numită de prim-ministrul Ludovic Orban, la propunerea lui Traian Băsescu și Eugen Tomac, în funcția de secretară de stat la Departamentul pentru Relația cu R. Moldova, Guvernul României. Ulterior, a candidat la alegerile parlamentare din România de partea Partidului Mișcarea Populară, al cărui președinte de onoare era Traian Băsescu.

Cariera Anei Guțu este strâns legată de Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM), unde a ocupat mai multe funcții începând cu 1995. În 2013, Centrul Național de Integritate, actualul ANI, inițiase o procedură de control în privința candidatei, fiind bănuită de conflict de interese, precum că deținea funcția de prim vice-rector al ULIM în paralel cu activitatea de parlamentară. Atunci, Guțu declara că și-a suspendat activitatea de vice-rector odată ce a acces în Legislativ, iar controlul ar fi fost inițiat la comandă.

În ultimii doi ani, familia Guțu a avut un venit de circa 318 mii de lei. Candidata indică un apartament în proprietate, moștenit, cu o suprafață de 66 metri pătrați și ½ dintr-un alt apartament de 84 metri pătrați. Guțu conduce un automobil BMW X5, fabricat în 2008 și procurat în 2010. Totodată, candidata declară bijuterii în valoare de 2 mii de euro. În conturile bancare, Guțu păstrează 508 mii de lei. În 2016, când candida la prezidențiale, ZdG scria despre afacerile de la locul de muncă și averea candidatei și a fiului ei.

Alexandru Arsene (4), este expert în drept constituțional, doctor în drept și conferențiar universitar. Candidatul este semnatar al Declarației de Independență a R. Moldova și a fost membru al Primului Parlament, reprezentând Frontul Popular. Ulterior, a fost consilier în consiliul municipal, dar și membru în Consiliul Superior al Magistraturii în anii 2009-2013. Arsene a fost unul dintre cei 16 candidați la funcția de judecător la Curtea Constituțională, concurs anulat de CSM pe motiv că niciun candidat nu a întrunit condițiile necesare pentru desemnarea în funcție.

În ultimii doi ani, venitul familiei Arsene a fost de circa 618 mii de lei. Candidatul declară că deține o casă de locuit de 140 metri pătrați și o vilă de 73,8 metri pătrați. Totodată, Arsene are în proprietate două terenuri intravilane și conduce un automobil Renault Scenic.

Ion Cobîșenco (5), avocat de meserie, este vicepreședinte al PUN. Din 2016, este avocat în cadrul unui Birou de avocați.

În 2018, Comisia de licențiere a profesiei de avocat a respins candidatul Cobîșenco, după prima etapă a examenului de calificare în profesia de avocat, proba scrisă, motiv pentru care candidatul s-a adresat în instanță. Deși instanța de fond a obligat Comisia să-l repună în drepturile încălcate și să-l admită la cea de-a doua etapă a examenului, Curtea de Apel a casat hotărârea și a respins cererea de chemare în judecată a lui Cobîșenco ca fiind neîntemeiată. Deși a depus recurs la CSJ, instanța l-a declarat inadmisibil, printr-o hotărâre irevocabilă. Solicitat de ZdG, Cobîșenco a precizat că a atacat încheierea CSJ la CtEDO, „pe faptul că ei nu mi-au comunicat nici până astăzi de ce eu am picat proba”. Totodată, candidatul a menționat că, ulterior, s-a prezentat la examen și a reușit să obțină, în februarie 2021, licența de avocat.

Din 2019, Cobîșenco este președintele Asociației Obștești „Your Right”, care are drept obiectiv „apărarea drepturilor copiilor și tinerilor, cu prioritate a persoanelor din categoriile expuse social”.
În ultimii doi ani, familia Cobîșenco indică un venit de doar 142 de mii de lei. Candidatul declară că deține în proprietate două apartamente: unul de 52,1 metri pătrați, iar celălalt de 46,9 metri pătrați. Acesta conduce o mașină model Kia Rio, dobândită în 2019 și deține patru terenuri agricole. Până în 2032, Cobîșenco urmează să ramburseze un credit în valoare de 340 mii de lei, cu o rată a dobânzii de 9,30%.

Viorel Burlacu (6) este muzician și lector la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

În ultimii doi ani, familia Burlacu a avut un venit de circa 196 mii de lei. Candidatul are în proprietate ⅕ din două apartamente, unul de 46,5 metri pătrați și celălalt de 30,80 metri pătrați. Acesta mai deține două mașini: Renault și Dacia, dintre care ultima procurată în 2020 cu 130 mii de lei.

Lista completă a candidaților la funcția de deputat din partea PUN poate fi văzută aici.