Președinta în funcție a Georgiei merge în fața Parlamentului European
Președinta în funcție a Georgiei, Salome Zourabichvili, va susține un discurs, miercuri, în fața deputaților europeni la hemiciclul din Strasbourg, informează Parlamentul European.
Georgia s-a confruntat recent cu proteste masive ca urmare a deciziei Guvernului de a întrerupe procesul de aderare a țării la UE după alegerile parlamentare contestate din octombrie 2024. Zourabichvili, care ocupă funcția de președinte al Georgiei din 2018, a declarat că alegerile în urma cărora partidul de guvernământ Visul Georgian și-a revendicat victoria au fost frauduloase și efectiv furate. În plus, Zourabichvili este un critic vocal al partidului de guvernământ, acuzând „Visul Georgian” de tendințe autoritare și de manipularea alegerilor cu sprijinul Rusiei. Ea a susținut că Georgia se află sub influența unei „operațiuni speciale rusești”, care vizează subminarea democrației în țară.
Într-o rezoluție adoptată la 28 noiembrie 2024, deputații europeni au respins rezultatul alegerilor parlamentare din Georgia și au solicitat ca acestea să fie reluate în termen de un an.
Între timp, noua șefă a diplomației UE, Kaja Kallas, a propus inițierea unor sancțiuni împotriva oficialilor georgieni responsabili de reprimarea violentă a protestelor pro-europene, inclusiv înghețarea activelor acestora, însă planul a fost blocat luni, 16 decembrie, de Ungaria și Slovacia. Decizia a fost justificată de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care a acuzat UE că „ia partea protestatarilor” și sancționează un partid „patriotic și conservator” aflat la putere, în detrimentul forțelor liberale.
Totuși, UE ia în considerare măsuri punitive alternative, precum limitarea vizelor diplomatice și de serviciu, dar și restricționarea regimului de călătorie fără viză pentru anumite categorii de georgieni. La începutul lunii, Olanda a cerut suspendarea regimului de călătorie fără vize pentru Georgia, pentru a transmite un semnal clar guvernului de la Tbilisi.
În ciuda eșecului inițiativei Înaltului Reprezentant Kallas , statele baltice, respectiv Estonia, Letonia și Lituania au impus unilateral sancțiuni suplimentare oficialilor georgieni, pentru reprimarea violentă a protestelor legitime din Georgia. Lituania a anunțat sancțiuni pentru 17 persoane, inclusiv premierul georgian Irakli Kobahidze, iar Estonia a luat măsuri împotriva 14 politicieni.
Blocajul sancțiunilor reflectă diviziunile din UE, în timp ce majoritatea statelor membre condamnă reprimarea violentă a protestelor din Georgia și acuză partidul de guvernământ „Visul Georgian” și liderul său informal, Bidzina Ivanișvili, de orientare pro-rusă.
Mandatul prezidențial al lui Zourabichvili urmează să se încheie la 29 decembrie, noul parlament georgian numindu-l recent drept succesor pe politicianul anti-occidental și apropiat al partidului de guvernământ aflat la putere, Mikheil Kavelashvili. În vârstă de 53 de ani, Kavelashvili este un fost fotbalist cu o carieră internațională, inclusiv la cluburi europene precum Manchester City. Ulterior, el a devenit parlamentar în 2016 și un susținător fidel al partidului „Visul Georgian”. Kavelașvili este cunoscut pentru discursurile sale anti-LGBTQ și pentru atacurile la adresa Occidentului. Criticii îl consideră o marionetă a miliardarului Bidzina Ivanișvili, fondatorul partidului „Visul Georgian” și figură influentă în politica georgiană. În semn de recunoștință pentru loialitatea sa, Kavelașvili a fost propulsat la șefia statului într-un moment de maximă instabilitate.
De cealaltă parte, Zourabichvili, fost ministru de externe georgian născut în Franța și, de asemenea, ambasador al Franței în țara din Caucazul de Sud, a declarat în repetate rânduri că, având în vedere ilegitimitatea noului parlament (și, în consecință, a Colegiului Electoral care l-a ales pe Kavelashvili), nu intenționează să își părăsească postul la sfârșitul lunii și a cerut repetarea alegerilor parlamentare. Președinta în exercițiu a definit alegerea lui Kavelashvili – care a avut loc la exact un an după ce Georgia a primit de la Bruxelles statutul de țară candidată – drept o „bătaie de joc la adresa democrației”, relatează Euronews.
