„Precedente de așa fel noi nu am mai avut”. Ce se va întâmpla cu dosarele penale ale lui Stoianoglo dacă devine președinte al R. Moldova? Opiniile experților
Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor la Președinția R. Moldova, figurează în mai multe dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată. Ce se va întâmpla cu examinarea acestor dosare în cazul în care Alexandr Stoianoglo devine președintele R. Moldova? Ce se va întâmpla dacă Alexandr Stoianoglo va fi condamnat în perioada exercitării mandatului de președinte? Ziarul de Gardă a analizat legislația și a constatat că aceasta nu oferă răspunsuri clare la respectivele întrebări. „Precedente de așa fel noi nu am mai avut”, a remarcat avocatul Alexandru Bot.
Făcând referire la articolul 81 din Constituție, avocatul Alexandru Bot, expert în domeniul justiției și dreptului al organizației „WatchDog”, a explicat pentru ZdG că prevederile Constituției ar urma să fie clarificate de către Curtea Constituțională (CC) pentru a se stabili dacă imunitatea de care beneficiază președintele R. Moldova se atribuie și pentru cauzele penale care deja se află pe rolul instanțelor de judecată sau la etapa de urmărire penală.
„Unica normă care în esență clarifică situația dată este art. 81, alineatul 3 din Constituție, că «președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a unei sentințe de condamnare». Dacă ea (sentința, n.r.) rămâne definitivă, înseamnă că el (președintele, n.r.) automat se consideră demis (…). Constituția nu prevede cazuri când infracțiunea a fost comisă până la sau după (…). Unica rezervă pe care trebuie să o clarifice CC în cazul dat este dacă imunitatea de care beneficiază președintele se atribuie și pentru cauzele care deja se află pe rolul instanțelor de judecată sau la etapa de urmărire penală. Trebuie sau nu trebuie ridicată imunitatea președintelui? Iată pe acest aspect CC ar putea să se expună, pentru că precedente de așa fel noi nu am mai avut”, a subliniat Alexandru Bot.
De cealaltă parte, fostul judecător al CC, Nicolae Osmochescu, afirmă că pentru a atrage la răspundere penală un președinte al R. Moldova, este nevoie de acordul a două treimi din deputaţi.
„(…) Admitem că dumnealui (Alexandr Stoianoglo, n.r.) este ales președinte, intră în funcție, i se validează mandatul și apar niște circumstanțe pentru dosarele mai vechi care sunt probe serioase ca el să fie atras la răspundere penală. Atunci procedura e una și ea nu poate fi schimbată, dat fiind faptul că el (președintele R. Moldova, n.r.) dispune de imunitate și privilegii: Parlamentul, la solicitarea procurorului general, poate să ia decizia privind deschiderea urmăririi penale pe numele președintelui (R. Moldova, n.r.) dacă el a comis crime. O asemenea decizie se ia cu ⅔ din voturile deputaților aleși pentru a-l atrage la răspundere penală. Curtea Supremă de Justiție are competența de a judeca (cauzele, n.r.)”, a precizat Nicolae Osmochescu.
Fostul procuror general este cercetat pentru încălcarea inviolabilității vieții personale, exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu și abuz de serviciu. De asemenea, la faza de urmărire penală se află două cauze penale în care figurează numele fostului procuror general.
Pe 3 noiembrie 2024, în R. Moldova va avea loc turul doi al alegerilor prezidențiale.
