Vox Falsurile electorale: cum pot fi combătute?
Pe 20 octombrie se încheie campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul de aderare a R. Moldova la UE. Cu cât mai puțin timp rămâne până la ziua alegerilor, cu atât mai mult suntem invadați de știri distorsionate, ce includ acuzații, atac la persoană, discurs de ură, propagandă, falsuri și alte tehnici de manipulare a electoratului. La ce riscuri sunt expuși alegătorii și cum să ne protejăm de informațiile false?
Falsurile electorale: cum pot fi combătute?
Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente (API)
În toate țările, chiar și în cele cu democrații avansate, campaniile electorale sunt deseori însoțite de interpretări, speculații și falsuri transmise deliberat de concurenți pentru a-și discredita oponenții. Cu cât statele sunt mai reziliente în fața dezinformării, cu atât sunt mai mici riscurile ca falsurile să influențeze opinia și, implicit, votul. În R. Moldova, propaganda, așa-numitele „știri false”, manipularea sunt tehnici tot mai utilizate în alegeri, în special de candidații interpuși ai grupărilor politico-criminale de la noi și de peste hotare. Reziliență informațională în alegeri înseamnă, în primul rând, capacitatea de a analiza critic ceea ce spun candidații și cât de realizabile sunt promisiunile lor. La fel de important este să ne documentăm cine sunt acești candidați, cât de integri sunt, ce-au făcut până acum, ce afilieri deschise și ascunse au. La asta ar trebui să ne gândim atunci când îi vedem și ascultăm în dezbaterile electorale.
Cornelia Cozonac, directoare a Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJ)
Actualele alegeri au loc în condiții extreme, cu un război de agresiune la hotar și un agresor – Federația Rusă – interesat, mai mult ca oricând, să submineze guvernarea actuală și eforturile de integrare europeană a R. Moldova. Vedem cât de repede se schimbă strategiile de manipulare. Pe măsură ce serviciile deconspiră și dejoacă tot felul de scheme de finanțare ilegală, apar altele noi. Însă dejucarea strategiilor și blocarea resurselor bănești sunt soluții de scurt timp. Pe termen lung, e nevoie să se dezvolte gândirea critică a cetățenilor, dar pentru asta e nevoie de o presă puternică, independentă, care să informeze corect cetățenii, nu o presă loială guvernării sau care se autocenzurează ca să nu fie închisă. Închiderea unor posturi TV nu a fost o soluție bună în situația în care nu s-a studiat ce se întâmplă cu consumatorii acestora. Ei au migrat pe canalele de Telegram și de Tik Tok, care manipulează la greu. Cetățeanul trebuie să învețe să se informeze din surse corecte, să poată verifica informația din mai multe surse, să poată distinge informația corectă de cea manipulativă. În aceste alegeri, votul cetățenilor este mai important ca niciodată și acest vot trebuie să fie unul informat, nu manipulat.
Irina Corobcenco, Promo-Lex
Înainte de a fi alegători, suntem, mai întâi de toate, oameni. Cu drepturi egale. Și în acest sens, trebuie să ne fie asigurată respectarea drepturilor noastre constituționale și protejarea de tot felul de abuzuri: mituire, insinuări, corupere și mai ales, incitarea la ură. Discursurile de ură obligă oamenii să facă alegeri de atitudini, comportamente și acțiuni în raport cu ceilalți. În general, discursurile de ură pot avea drept consecință discriminarea, când cineva incită la violență împotriva unei persoane pentru că aceasta are o altă opinie, vorbește o altă limbă, este de alt sex etc. Acestea și sunt principalele riscuri la care sunt expuși alegătorii atunci când în campania electorală, dar și în afara acesteia, devin ținta unor tehnici de manipulare. Soluția? Cred că cel mai bun exercițiu e ca fiecare să se pună în papucii celuilalt. Așa va înțelege mai bine ce înseamnă să fii stigmatizat, marginalizat sau discriminat.
Oazu Nantoi, analist politic, deputat
Fac o precizare din start: falsurile electorale își au efectul lor printre oamenii care nu au o gândire critică, nu au o busolă morală și nu au încredere în instituțiile statului. Problema știți care-i? Că timp de peste 30 de ani, așa-zișii politicieni de stânga au prostituat nostalgia după trecutul sovietic și nu s-au ocupat de educația civică – lucru extrem de important în condițiile unui stat specific cum este R. Moldova. Și avem ce avem: lume care se lasă dusă de nas, care se vinde și se cumpără ca la „tolciok”. Ce facem, cum ne protejăm? Noi am interzis canalele de televiziune care erau niște portavoci ale Kremlinului, am modificat Codul Penal pentru finanțare ilegală, pentru corupția pasivă, activă în alegeri… Ca lucrurile să fie puse la punct, eu cred că trebuie creat un precedent cu sancționarea celor care dau, dar mai ales a celor care iau banul, fără să se gândească că sunt complici la crimă împotriva statului. Trebuie aplicată legea.
