Votul poate decide soarta corupției din primării

În 2022, niciun primar sau viceprimar nu a ajuns la pușcărie fiind judecat pentru infracțiuni de corupție comise în perioada mandatului. Statistica prezentată de Centrul Național Anticorupție nu reprezintă însă realitatea din administrațiile publice locale, consideră cetățenii. 

2022: sentințe în privința a 14 primari și viceprimari. Niciunul nu a fost trimis după gratii

Analiza strategică a condamnărilor adoptate în cursul anului 2022 în cauze de corupție și conexe efectuată de Centrul Național Anticorupție (CNA) arată că pe parcursul anului trecut, instanțele de judecată au pronunțat sentințe în privința a 14 primari și viceprimari, judecați pentru că ar fi săvârșit în total 24 de fapte prejudiciabile pe șase capete de acuzare. Instanțele au dispus achitarea persoanelor pe cinci capete de acuzare, în două cazuri – din motivul lipsei elementelor infracțiunii, iar în trei cazuri – pentru că a fost constatată inexistența faptului infracțiunii. 

În alte 13 cazuri, instanțele au adoptat soluții de încetare a procesului penal, toate din motivul intervenirii termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. „Totodată, în șase cazuri de învinuire, instanțele de judecată au aplicat pedeapsa cu amendă, în valoare totală de 435 de mii de lei (8700 u.c.). Într‐un singur caz în care a fost aplicată pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 24 de  luni, instanța a decis suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel că pedeapsa sub formă de închisoare cu executare reală nu s‐a dispus. Pedeapsa complementară sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate a fost aplicată în 5 cazuri, pe un termen mediu de 5 ani (60 luni)”, se precizează în analiza CNA publicată în luna iulie curent. Cu alte cuvinte, anul trecut, niciun primar sau viceprimar nu a ajuns după gratii pentru actele  de corupție comise în timpul exercitării funcției. Ce înțeleg cetățenii din această statistică? Că nu există corupție sistemică în Administrația Publică Locală (APL) sau că organele de drept nu reușesc să o demonstreze?

„Corupția în APL are ca efect diminuarea încrederii oamenilor în sistemul public”

Tudor Golub, expert-consultant în dezvoltare comunitară din Orhei, în trecut președinte al raionului Orhei, este sigur că există corupție în administrația publică locală, despre care nimeni niciodată nu vorbește. „De altfel, ca și în oricare sferă de activitate unde cineva gestionează anumite procese, lipsește transparența decizională și există anumite vulnerabilități. Existența riscurilor de corupție în APL are ca efect diminuarea încrederii oamenilor în sistemul public de administrație, privarea de ajutor social a categoriilor de beneficiari cu adevărat aflați în dificultate, acordarea ajutoarelor sociale nejustificate, delapidări de fonduri, trafic de influență, creșterea nejustificată a cheltuielilor statului etc.”, crede Tudor Golub. Acesta și-a dat demisia din funcția de președinte al raionului, după ce a pierdut în fața Marinei Tauber în circumscripția uninominală Ivancea la parlamentarele din 24 februarie 2019, care a câștigat „nu fără coruperea alegătorilor”, crede fostul oficial. 

„În combaterea corupției, reacția promptă a cetățeanului este necesară”

Ion Luchian, ex-procuror al raionului Telenești, acum avocat, susține că este necesară denunțarea promptă a oricăror manifestări ale corupției de către orice cetățean, dar și că informarea publicului cu privire la conduita etică și profesională la care cetățenii sunt îndreptățiți să se aștepte din partea conducătorului și agenților publici în realizarea activității profesionale este foarte importantă. „Sunt pline de surprize aceste licitații – de cele mai dese ori, o persoană fizică are două sau trei firme scrise pe soție, fiică, fiu etc. Dovada asta o găsești în articole de investigație, sunt temă de discuție la ședințele CR. Cum se îndeplinesc aceste lucrări, lumea vede destul de bine. Iată de ce, în combaterea corupției, reacția promptă a cetățeanului este necesară”, consideră avocatul. 

Ion Corman, profesor pensionar din satul Ciulucani, crede că la cârma unei entități teritorial-administrative de gradul I, unde este cea mai mare vulnerabilitate în ceea ce privește corupția, ar fi bine ca un primar să aibă cel mult 3 mandate, pentru că longevitatea mandatului creează vulnerabilități. 

„Nu am  pretenții către APL din raionul nostru, dar văd ce se întâmplă în raioanele vecine. Am văzut o pagină a unui ziar raional unde reflectau transparența în CR. Apoi iată, în acea pagină erau trei imagini și în toate era prezent președintele raionului! Gândul m-a dus la un președinte african pe nume Mobutu Sese Secu, corupt până în măduva oaselor, dar care își permitea doar câte o imagine pe săptămână în ziarul național. Apoi iată –  lipsa totală de modestie și obraz  este tot o dovadă că avem de-a face cu o instituție coruptă. De aceea, este important să vedem un om inteligent, care lucrează în echipă și care își execută un mandat scurt, dar eficient. Dacă  este nevoie, poate reveni în primărie peste un mandat-două”, crede pensionarul.  

„M-am situat în opoziție față de prietenii care se rețin mult în APL…”

Iurie Darabană, reprezentant al businessului mic și mijlociu din Telenești, susține că  de la un timp, nu mai face echipă în consiliul local cu prietenii săi de cândva care se mențin mult timp la putere.

„Îi întreb, pentru ce tot candidează repetat, care este motivul? Să-ți organizeze opoziția proteste și să alerge echipele de televiziune după tine? A fost acum 20 de ani un primar la Telenești care era ales la nesfârșit, dar care nu mai putea struni echipa  lui, care nu mai avea simțul măsurii în a se căpătui. Atunci, orașul primea apă pentru câteva ore doar o dată în zi. În consecință, apă potabilă nonstop, asfalt, alte comodități – orașul le-a avut deja sub alt primar”, își amintește Iurie Darabană.

Partidele afiliate lui Șor, cele mai evidente focare de corupție în APL?

Ion Sârbu, agent de asigurări din Verejeni, raionul Telenești, crede că în campania electorală curentă se developează forme evidente de corupere a alegătorului și că  autoritățile nu fac față acestui flagel:

„Noi nu putem înțelege de ce a fost abrogată o lege din Codul electoral care în 1998 stipula că alesul local trebuie să aibă viză de reședință în localitatea respectivă. Oare un primar cu viză de reședință la Chișinău sau Durlești vine în satul meu natal să-l transforme în mini-Monaco? Vă dau un exemplu din raionul vecin, unde o primăriță băștinașă a adus investiții într-o sumă tot așa de mare ca bugetul local, nu din fonduri obscure, ci bani concreți, contabilizați și investiți după proceduri legale de licitație. Dinu Țurcanu declara că «primarii noștri nu fură!» Posibil, dar în realitate,  aceștia au organizat oameni la proteste, i-au mințit, au stat patru ani pe spinarea comunității, după care s-au înregistrat acum la Comisiile electorale din raioanele vecine. Întrebarea mea e una rezonabilă – de ce statul nostru permite în continuare experimente psihologice monstruoase cu cetățenii dacă Șor este un delincvent  condamnat deja?”, se întreabă Ion Sârbu. 

Transparența totală ar diminua corupția 

Ion Dubenco, om de afaceri din Leușeni, crede că există o mulțime de modalități de a diminua impactul corupției în APL.

„Primarul din satul vecin postează permanent pe rețelele de socializare secvențe video, demonstrând  satului ce a realizat săptămâna trecută. Spune satului de unde a luat metalul și piatra, cum a obținut contribuția de la săteni și unde a utilizat-o. Aceasta trezește interesul omului, astfel, lumea iese masiv și votează pe gospodarul concret. Dacă săteanul nu vede rezultatul muncii alesului, evident că te poți aștepta la orice surprize. Corupția în APL este hrănită de indiferența electoratului”, crede Ion Dubenco.