Votul în diasporă: alegători mulți, buletine insuficiente

În turul doi al alegerilor prezidenţiale, la cele 100 de secţii de votare deschise în afara R. Moldova, au participat 138712 alegători, cu 71507 mai mulţi decât în primul tur când, la urnele din afara ţării, s-au prezentat 67205 cetăţeni moldoveni cu drept de vot. Ţara în care au votat cei mai mulţi conaţionali de-ai noştri a fost Italia, unde au fost deschise şi cele mai multe secţii de votare – 25. Aici s-au prezentat la urne 51121 de alegători. Cei mai puţini votanţi s-au înregistrat în China, unde au votat doar 24 de cetăţeni.

Deşi majoritatea au fost nevoiţi să parcurgă sute sau chiar mii de kilometri pentru a putea vota, în turul doi, practic, numărul de alegători a fost mai mult decât dublu faţă de primul tur. Cu toate acestea, mulţi concetăţeni de-ai noştri nu şi-au putut exercita dreptul la vot pentru că, la secţiile lor, buletinele de vot s-au terminat cu mult înainte de închiderea urnelor, iar în loc să aplice ştampila pentru candidatul lor favorit, oamenii s-au consolat doar cu scrierea unor petiţii.

12 secţii au rămas fără buletine

Votul din diaspora a fost marcat de mai multe neajunsuri. Pe lângă numărul mic de secţii de votare, ceea ce i-a făcut pe concetăţenii noştri să parcurgă distanţe mari pentru a ajunge la vot, în mai multe secţii, cele 3 mii de buletine disponibile au fost insuficiente. În 12 secţii de votare deschise peste hotare au fost utilizate toate buletinele disponibile, iar în alte 6 secţii numărul buletinelor folosite a fost aproape de limita de 3000, numărul maxim de buletine per secţie admis de lege.

Cu ore bune înainte de închiderea urnelor, fără buletine de vot au rămas cele două secţii deschise la Moscova (Federaţia Rusă), cele două secţii de la Londra (Marea Britanie) şi alte două de la Bucureşti. De asemenea, buletinele de vot s-au epuizat la două secţii din Franţa (Paris şi Villeneuve Saint Georges) şi patru din Italia (Padova, Parma, Verona şi Mestre). Aproape de limita celor 3000 de buletine a ajuns secţia deschisă la Montreuil, Franţa (2998 de buletine uitilizate), cele de la Bologna şi Brescia din Italia, cu 2998 şi, respectiv, 2931 de buletine utilizate, cea de la Berlin (2718 buletine), Bruxelles (2995 buletine) şi Dublin (2998 buletine folosite). În aceste condiţii, sute de alegători au rămas în faţa secţiilor fără a-şi exercita dreptul la vot.

Petiţii în loc de voturi

Nemulţumiţi că nu au putut vota, oamenii au scris sute de contestaţii privind încălcarea dreptului la vot, doar că, spun ei, nu se ştie dacă plângerile lor vor fi citite de cineva. „Am ajuns la secţia de la ambasadă în jurul orei 17. În rând erau vreo mie de persoane. Mulţi continuau să vină. Deja se vorbea că buletinele de vot s-au terminat. Toţi eram derutaţi şi înfuriaţi că am fost privaţi de dreptul nostru fundamental de a vota. Apoi oamenii au început a semna petiţii adresate la CEC. Cel mai tare ne deranja faptul că nu ieşea niciun reprezentant al ambasadei să ne spună care este procedura, ce facem mai departe cu petițiile şi cui le înmânăm. Am mai aşteptat încă vreo 3 ore în frig pentru că nu era clar cui să dăm petiţiile”, spune Alexandru Onuţa, moldovean stabilit la Londra.

„Diaspora a demonstrat că poate fi o forţă”

Marţi, 15 noiembrie, printr-un comunicat de presă, Biroul Relaţii cu Diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat a anunţat că de îndată ce instituţiile competente din R. Moldova vor purcede la crearea unui grup de lucru pentru modificarea Codului Electoral, BRD va fi parte activă a acestui grup şi se obligă să implice şi membrii diasporei în procedura de elaborare de propuneri pentru modificarea Codului Electoral, astfel încât pe viitor să fie asigurate condiţii optime pentru exercitarea dreptului la vot al cetăţenilor R. Moldova din afara hotarelor. „Prin mobilizarea fără precedent de care diaspora a dat dovadă la turul II al alegerilor prezidenţiale au fost spulberate mai multe mituri, precum că o singură secţie de votare nu poate procesa mai mult de 3000 de buletine de vot, că diaspora nu se implică şi că nu-i pasă de ceea ce se întâmplă în R. Moldova, că diaspora nu poate schimba mersul lucrurilor. Diaspora a demonstrat prin prezenţa masivă la vot că poate fi o forţă”, se menţionează în comunicatul Biroului Relaţii cu Diaspora.

Dodon a câştigăt în Est, Sandu în Vest

După numărarea a 100% din voturile exprimate la secţiile deschise peste hotare, Maia Sandu a obţinut 119171 voturi, ceea ce reprezintă 86,18%, în timp ce Igor Dodon a obţinut încrederea a 19110 oameni, adică 13,82%. Rezultatele însă au fost diferite de la o ţară la alta. Igor Dodon şi-a adjudecat victoria în 11 secţii deschise în afara ţării, iar Maia Sandu a învins în celelalte 89. Dacă moldovenii din Federaţia Rusă l-au preferat într-o proporţie covârşitoare pe Igor Dodon, atunci cei din Occident au votat masiv pentru Maia Sandu. Astfel, Igor Dodon a ieşit învingător în toate cele 8 secţii deschise pe teritoriul Federaţiei Ruse, el fiind preferatul a 7977 cetăţeni din totalul celor 8929 câţi au votat în această ţară. De asemenea, Dodon a luat majoritatea voturilor la Minsk, Belarus (68 voturi/58,62%), Sofia, Bulgaria (107 voturi/57,84%) şi Istanbul (870 voturi/78%). În celelalte două secţii deschise în Turcia, la Ankara şi Antalya, învingătoare a ieşit Maia Sandu. La fel şi în alte 87 de secţii, unde candidata PAS a luat majoritatea voturilor.