Vladimir Botnari, fostul comisar general al mun. Chișinău în perioada 7 aprilie 2009, propus pentru titlul de „Cetățean de Onoare al raionului Soroca” de către consilierii PSRM
La ședința Consiliului Raional Soroca din luna iulie, au fost înaintați trei candidați pentru titlul de „Cetățean de Onoare al raionul Soroca”: Dionisii Mitrofan, Vasile Nitrean și Vladimir Botnari, fostul Comisar general al Chișinăului, activ în funcție în perioada 7 aprilie 2009, scrie Observatorul de Nord.
Vladimir Botnari a fost înaintat pentru titlul de „Cetățean de Onoare al raionului Soroca” de către consilierii PSRM Mihail Ojog, Eugeniu Strochin, Pavel Cebotari, Serghei Braniște, Inga Orbu, Denis Pasincovschii, Nicolae Leșan și Feodosie Bordian de la PDCM, notează sursa citată.
Ceilalți doi candidați: Profesorul Dionisii Mitrofan a fost înaintat de Elena Caun, consilieră PSRM și agricultorul Vasile Nitrean, de consiliera PCRM Ecaterina Kazmirciuk, menționează Observatorul de Nord.
Vladimir Botnari a fost unul dintre „personajele principale” ale protestelor din aprilie 2009, soldate cu cel puțin un mort și alte sute de persoane rănite, majoritatea maltrate de oamenii legii, conduși pe atunci de către el.
Acesta a fost judecat pentru neglijență în serviciu în urma evenimentelor din aprilie 2009, iar ZdG a făcut o anchetă inclusiv despre averea pe care acesta a obținut-o în condiții dubioase la acea vreme.
După un dosar care s-a examinat timp de mai mulți ani, Vladimir Botnari a fost achitat.
Vladimir Botnari a fost judecat pentru faptul că „prin indicaţia sa verbală i-a ordonat comisarului adjunct pe lucru operativ de la CGP Chişinău, Cojocari Oleg, să se deplaseze împreună cu efectivul în PMAN fără a asigura îndeplinirea efectivă de către o altă persoană a obligaţiilor de responsabil pe CGP Chişinău şi fără a prelua personal aceste atribuţii. În urma acestor acţiuni, comisarul general de poliţie Chişinău, Vladimir Botnari, nu a asigurat efectuarea unui control eficient al activităţii subalternilor şi, în consecinţă, au fost admise încălcări flagrante ale art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale”, se menționa într-o decizie a instanței.
Procurorii au constatat că în urma (in)acţiunilor acestuia, în jur de 91 de persoane au fost supuse „acţiunilor de tortură, manifestate prin aplicarea violenţei fizice şi psihice de către colaboratorii de poliţie, victimelor cauzându-li-se diverse leziuni corporale, caracteristice mecanismului de maltratare indicat de aceştia”.
Lui Botnari i se mai încrimina că, deşi existau informaţii publice despre organizarea unor acţiuni de amploare, preconizate pentru 07.04.2009, „nu a întreprins măsuri prompte şi eficiente de asigurare şi menţinere a ordinii publice în Chişinău, în special, de prevenire şi curmare a acţiunilor cu caracter violent, de lichidare din start a focarelor de declanşare a dezordinilor în masă, în urma cărui fapt situaţia din centrul Chişinăului a ieşit de sub controlul forţelor de ordine, degenerând în dezordini în masă. Tot el, cunoscând cu certitudine faptul declanşării în Chişinău, de către forţele de ordine, a operaţiunii de reţinere a persoanelor ca urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009, nu a întreprins măsuri oportune şi eficiente pentru a exclude reţinerea neîntemeiată a persoanelor, precum şi pentru excluderea aplicării nejustificate de către colaboratorii organelor de Interne a violenţei fizice şi psihice în privinţa persoanelor reţinute”, se menționa într-o decizie a instanței, anulată ulterior de instanțele ierarhic superioare.
Papuc și Botnari: Cum au fost achitați cei doi generali în decembrie 2011
