VIDEO 4 ani cu Igor Dodon. Promisiuni vs Realizări

În campania electorală din 2016, Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiștilor la funcția de președinte al R. Moldova, a făcut zeci de promisiuni și s-a declarat „ferm convins” că le va realiza, când va ajunge șef de stat. Deși în raportul său de activitate, prezentat la trei ani și jumătate de mandat, Dodon ne asigura că a reușit să realizeze în proporție de 80-85% angajamentele asumate în 2016, în realitate, o bună parte dintre promisiunile sale au rămas doar pe hârtie, iar altele s-au materializat parțial.

Totodată, atât în programul său electoral, cât și ulterior, pe parcursul exercitării funcției de președinte, Igor Dodon a făcut promisiuni și declarații care depășesc atribuțiile constituționale ale șefului statului, ajungând de mai multe ori subiectul unor sesizări la Procuratura Generală.

Deși încă nu și-a onorat vechile angajamente, la 2 octombrie, Igor Dodon s-a lansat în cursa prezidențială din acest an cu noi promisiuni și se arată „ferm convins” că de această dată „împreună vom reuși”.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016, Igor Dodon și-a structurat programul pe trei mesaje principale: 1. Statalitate; Neutralitate; Identitate moldovenească; 2. Economie puternică și dreptate socială; 3. Credință ortodoxă și relații de prietenie cu Federația Rusă (FR). În baza acestora, au fost structurate promisiunile candidatului de atunci al Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) la funcția de președinte, iar la 13 noiembrie 2016, în cel de-al doilea tur de scrutin, aproximativ 52% dintre cetățenii R. Moldova i-au acordat votul.

Promisiunea nr. 1: „Miliardului furat” – pe umerii cetățenilor

Principala promisiune electorală, făcută de Igor Dodon în 2016, este cea potrivit căreia „legislația prin care suntem impuși noi cu toții să întoarcem din salariile noastre, prin impozite acest miliard” va fi anulată. În cadrul lansării sale oficiale în campanie, acesta și-a asumat angajamentul că, imediat cum va accede la Președinție, primul său decret va viza „furtul secolului” și a promis că „va face tot posibilul ca miliardul să-l întoarcă hoții care vor sta la pușcărie”.

„Primul, eu consider că miliardul furat de hoți trebuie să fie întors de cei care l-au furat și nu de cetățenii simpli. De aceea, în calitate de președinte, primul lucru pe care îl voi face, voi anula legislația prin care suntem impuși noi cu d-stră cu toții să întoarcem din salariile noastre, prin impozite, acest miliard”, declara Igor Dodon în cadrul prezentării platformei sale electorale la postul public de televiziune.

În acest context, la sfârșit de decembrie 2016, în prima sa săptămână de aflare în fruntea statului, Igor Dodon semnează inițiativa legislativă privind anularea legii „miliardului furat”, care prevede ca acesta să fie restituit de către cetățeni. Peste câteva zile, la început de ianuarie 2017, inițiativa este inclusă pe ordinea de zi a Parlamentului, dar proiectul este respins, acumulând doar 31 de voturi din 51 necesare.

Ulterior, la sfârșit de martie 2017, Igor Dodon semnează un decret privind organizarea unui referendum consultativ pe marginea a patru subiecte, primul fiind „abrogarea legii prin care miliardul dispărut din sistemul bancar este transformat în datorie a cetățenilor”. Curtea Constituțională (CC) însă a declarat neconstituțional decretul președintelui privind organizarea referendumului național, punctând că dreptul constituțional al președintelui de a recurge la referendum nu îi conferă acestuia competențe în materie de legiferare.

Peste trei ani, în februarie 2020, când PSRM era la guvernare, având controlul politic asupra Guvernului și Parlamentului, Dodon depune o altă inițiativă legislativă care prevede, de fapt, să reducă suma, dar nu să o anuleze, așa cum promitea în 2016. De această dată, în martie 2020, parlamentul adoptă în ambele lecturi mecanismul de „reducere” a datoriei miliardului furat. Proiectul prevede instituirea unui nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire la bugetul de stat. Astfel, după patru ani de la emiterea promisiunii de anulare a datoriilor „de pe umerii cetățenilor”, aceasta rămâne nerealizată, suma datoriei fiind redusă, dar nu anulată.

Promisiunea nr. 2: „Relansarea relațiilor economice cu FR” vs anularea taxelor doar pentru cinci categorii de produse, înainte de alegerile parlamentare

„Al doilea decret ține de relansarea relațiilor economice cu FR. În relațiile bilaterale cu FR voi realiza și voi putea să rezolv două probleme de bază, prima – deschiderea pieței pentru produsele autohtone și doi – rezolvarea problemelor migranților, care sunt sute de mii în FR”, promitea candidatul PSRM în prezidențialele din 2016.

În cei aproape patru ani de mandat, de zeci de ori președintele a făcut naveta în FR. Deși, în electorală, promitea că „în termene restrânse, va obține revenirea completă a producției moldovenești pe piața rusă”, abia de la 1 ianuarie 2019, la jumătatea sa de mandat, FR a anulat taxele vamale pentru doar cinci categorii de produse moldovenești: fructe, legume, conserve şi produse vinicole, taxele pentru alte 14 categorii de produse rămânând în vigoare. Totodată, decizia coincide cu perioada electorală parlamentară din 24 februarie 2019, în care președintele își manifesta deschis suportul pentru PSRM.

Anularea acestor taxe este valabilă doar pentru șase luni, iar prelungirea termenului a devenit subiect de discuție la practic toate întâlnirile lui Dodon cu Putin și cu alți oficiali ruși, servind drept temei de laudă în bilanțurile vizitelor președintelui în FR. A treia oară, Igor Dodon a anunțat despre prelungirea acestor înlesniri după ce a revenit din FR, unde a participat la parada militară din 24 iunie.

Potrivit informațiilor de care dispune Președinția, în perioada ianuarie-mai 2019, volumul a patru categorii de mărfuri exportate a crescut semnificativ, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018. Astfel, exportul de legume a crescut de la 360 de tone la aproximativ 2370 de tone, sau de 6,6 ori. Exportul de mere s-a majorat de la 100 de mii până la aproximativ 167 de mii de tone (67%). Produsele conservate au înregistrat o creștere de 1,5 ori – de la 1275 la circa 1940 de tone, în perioada de referință. Totodată, volumul producției vinicole a crescut de la 5 milioane la 7,7 milioane de litri (52%).

Cu toate acestea, datele Biroului Național de Statistică arată că, în raport cu 2018, în 2019 exporturile în FR au crescut cu doar 1,16%, fiind exportate produse în valoare de 249 mii de dolari, ponderea exportului constituind 8,99%. Prin comparație, exportul către țările UE a constituit 65,87% din ponderea totală, adică R. Moldova a exportat în aceste țări marfă în valoare de 1,8 miliarde de dolari. Totodată, unul dintre cele mai relevante exemple pentru comparație este România, principala piață de desfacere pentru R. Moldova, unde, în 2019, ponderea exporturilor au constituit 27,54% sau 765 milioane de dolari SUA.

Promisiunea nr. 3: „Stoparea pericolului evident pentru statalitate – unionismul” vs un proiect de lege neînregistrat în Parlament

„Al treilea decret ține de stoparea unui pericol evident pentru statalitatea R. Moldova, al treilea decret al președintelui se va axa pe contracararea tuturor acțiunilor ce țin de unele elemente unioniste din ultimul timp, antinaționale, antistatale, care pe parcursul ultimilor ani devin mai frecvente aici în R. Moldova”, afirma Igor Dodon în cadrul lansării sale oficiale la prezidențialele din 2016.

În programul său electoral, acesta preciza că va interzice prin lege unionismului sub toate formele sale și că interdicția va viza partide politice, organizații obștești, acțiuni şi propagandă, iar „apelurile la lichidarea statalității moldovenești trebuie să fie sancționate penal”.

În acest context, la 12 decembrie 2017, în raportul pentru primul an de mandat de președinte, Igor Dodon sublinia că a fost elaborat un proiect de lege în sensul promisiunii sale de a interzice unionismul și că va fi depus în Parlament la momentul oportun. Deși în discuțiile publice subiectul a fost des abordat, cu toate acestea un proiect de lege în acest sens nu a fost înregistrat în Parlament. Prin urmare, unionismul nu a fost interzis în R. Moldova și nu au existat sancțiuni penale pentru asemenea viziuni politice.  Astfel, și această promisiune lansată de Igor Dodon în campania electorală din 2016 rămâne una nerealizată.

Promisiunea nr. 4: „Istoria Moldovei” – doar în manualele președintelui

Tot la capitolul identitate moldovenească, așa cum este și „interzicerea unionismului”, în programul său electoral din 2016 Igor Dodon menționa despre necesitatea „modificărilor fundamentale la Codul educației” și despre introducerea „Istoriei Moldovei în programa școlară”.

„Eu sunt pentru limba moldovenească și pentru Istoria Moldovei. În funcția de președinte voi face tot posibilul ca elevii noștri în școli să învețe istoria statului nostru, Istoria Moldovei”, afirma Dodon în campania electorală din 2016.

Ulterior, la 16 martie 2017, președintele transmite o scrisoare în adresa Guvernului, solicitând introducerea disciplinei „Istoria Moldovei” în curricula școlară, din anul de studii 2017-2018. „Menținerea în curricula școlară a disciplinei „Istoria Românilor” creează un șir de impedimente, inclusiv în ceea ce privește consolidarea statalității R. Moldova”, sublinia șeful statului, menționând că „cea mai mare parte a populației țării pledează pentru introducerea în programul de studii a disciplinei școlare „Istoria Moldovei”, fără a face trimitere la statistici sau date oficiale.

Ulterior, la 28 martie 2017, prezentându-și raportul primelor 100 de zile în funcția de șef de stat, Igor Dodon a anunțat că a semnat un decret prezidențial prin care convoacă un referendum național pe patru subiecte, printre care și introducerea în școli a „Istoriei Moldovei”. Atunci, Igor Dodon se arăta convins că „pentru „Istoria Moldovei” vor fi 80-70%” dintre cei care vor participa la referendum.

La 27 iulie,  sesizată de fracțiunea Partidului Liberal, CC a declarat neconstituțional decretul președintelui privind desfășurarea referendumului, concluzionând că „aspectele care vizează materia științei nu pot fi politizate și nu pot fi supuse votului politic și/sau votului popular” și că acest aspect ține de resortul mediului academic, și nu de mediul politic. Deși pe pagina sa de Facebook, Dodon s-a arătat nemulțumit de hotărârea CC, alte acțiuni pentru a introduce „Istoria Moldovei” în curricula școlară nu au fost întreprinse, prin urmare, și această promisiune rămâne nerealizată.

Deși curricula a rămas neschimbată, potrivit raportului de activitate, în 2018, la inițiativa președintelui, a fost elaborat un nou conținut al manualelor de istorie pentru clasele a V-a, a VI-a și a X-a din toate instituțiile de învățământ.

Promisiunea nr. 5: Bacalaureatul anulat în contextul pandemiei

Tot în contextul sistemului de învățământ, Dodon promitea inițierea unui Program Național de Dezvoltare a Învățământului în Moldova.

„Sunt de părere că cel care absolveşte școala trebuie să aibă posibilitatea de a alege între examenul de bacalaureat şi examenul de absolvire a școlii. Programul va prevedea o trecere treptată la învățământul de stat complet gratuit. Susțin ideea că profesorii trebuie să obțină statut de funcționari publici, cu toate garanțiile sociale incluse”, preciza acesta în programul său electoral. 

Informații publice cu privire la Programul Național de Dezvoltare a Învățământului lipsesc. Totodată, deși în rapoartele de activitate ale președintelui se menționează că „au fost formulate propuneri (inclusiv Guvernului) în vederea modificării Codului educației, Codului funciar, implementării examenului de bacalaureat diferențiat: opțional și profesional”, Codul educației nu a fost modificat în acest sens. La sfârșitul lunii mai 2020, întrebat de agora.md cu referire la această promisiune, mai în glumă, mai în serios, președintele a făcut referire la anularea examenelor de Bacalaureat din acest an în contextul pandemiei de coronavirus. 

Promisiunea nr. 6: Programul „Sat confortabil” se amână pentru campania prezidențială din acest an

Totodată, un alt program care a rămas doar o promisiune electorală este Programul Național „Sat confortabil”, despre care Dodon menționa în campania prezidențială că ar urma să prevadă „existența obligatorie în fiecare localitate a țării a cel puțin unei grădinițe de copii, școli primare, punct medical și farmacie. Treptat, vom reabilita drumurile și alte obiective de infrastructură”. Un asemenea program nu a fost inițiat, publicat sau prezentat cetățenilor, iar în raportul său de activitate, Igor Dodon se face a uita despre această promisiune.

Totodată, în programul său electoral din 2020, Igor Dodon își propune realizarea unui program similar, doar cu un alt nume: „Sat modern”. De asemenea, în acest an, Dodon promite realizarea Programului Național „Un mediu urban confortabil”.

• 

Promisiunea nr. 7: Neutralitatea R. Moldova: „Soldații NATO nu mărșăluiesc pe străzi”, dar trupele ruse, în continuare, staționează ilegal în stânga Nistrului

O altă făgăduință a lui Dodon în 2016 era asigurarea neutralității R. Moldova și obținerea garanțiilor marilor puteri mondiale în acest sens, asta deși potrivit articolului 11 din Constituție, „R. Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”, iar acest lucru este recunoscut la nivel internațional. 

„Strategia națională de neutralitate – o lege nouă cu privire la neutralitate. O garanție a marilor puteri mondiale va fi o prioritate să o obținem pentru ca statutul de neutralitate să nu fie subiect de discuții. Aici niciodată nu vor fi soldați NATO, tancuri NATO, indiferent, nu doar americani, a oricărui stat. Noi suntem un stat neutru, nu putem să ne permitem ca aici, în R. Moldova, să fie trupele altor state”, declara Igor Dodon într-o conferință de presă susținută la 5 octombrie 2016.

Deși susținea că realizarea acestei promisiuni este „o prioritate”, în raportul său de activitate președintele scrie că în acest sens a fost elaborat un document politic: „Concepția cu privire la statutul constituțional de neutralitate permanentă a Republicii Moldova” care, după patru ani de mandat, abia urmează a fi recunoscut la nivel internațional. Totodată, Dodon oferă asigurări că a desfășurat consultări informale la nivel înalt (Moscova, Viena, Washington, Berlin, Paris) cu privire la promovarea recunoașterii internaționale a statutului neutralității permanente a Moldovei, doar că în acest context nu există un document oficial elaborat și semnat de șeful statului sau de către reprezentanții altor state.

De asemenea, articolul 11 din Constituție prevede că „R. Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, și deși „soldații NATO nu mărșăluiesc pe străzile noastre”, așa cum puncta Dodon în programul său electoral, trupele armatei ruse în continuare staționează ilegal pe teritoriul R. Moldova. 

Despre conflictul transnistrean, Igor Dodon promitea în programul său că va iniția negocieri cu FR privind reglementarea acestuia, promisiune din care s-a ales doar mențiunea – „abordarea aspectelor avansării procesului de reglementare a conflictului transnistrean” în comunicatele președinției.

• 

Totodată, în cei aproape patru ani de mandat, Igor Dodon a avut opt întrevederi cu Vadim Krasnoselski, liderul de la Tiraspol, iar în contextul promisiunii sale de a începe „acțiunile de reunificare a țării”, principala „realizare”, pe lângă cele menționate în raportul său de activitate pentru care a fost dur criticat, a fost recunoașterea lui Krasnoselski ca „președintele Transnistriei”, lucru care contravine normelor de drept, de vreme ce regiunea din stânga Nistrului nu este recunoscută la nivel internațional. 

Promisiunea nr. 8: Referendum privind vectorul politicii externe și echilibru Est și Vest cu zeci de vizite în Federația Rusă

„Dodon Igor va fi un președinte al tuturor, indiferent dacă sunteți cu viziuni de stânga sau de dreapta. Eu voi asigura relații bune, de prietenie, de vecinătate și cu România, și cu Ucraina. […] De aceea, președintele Dodon va fi pentru un echilibru între Est și Vest”, declara Dodon în cadrul rundei de dezbateri din 3 noiembrie 2016. 

În programul său electoral, Dodon preciza că va fi „inițiatorul unui referendum privind vectorul de politică externă a R. Moldova”, promisiune la care a renunțat după aproape trei luni de la învestirea în funcție, când declara că până la următoarele alegeri parlamentare vectorul geopolitic nu va fi subiectul unui referendum. Astfel, în decretul semnat de Igor Dodon la sfârșitul lunii martie 2017 privind inițierea unui referendum consultativ, acest aspect nu s-a regăsit în lista subiectelor propuse spre consultare.

În schimb, în ianuarie 2017, în cadrul primei sale vizite oficiale în calitate de președinte pe care a întreprins-o la Moscova, în discuțiile cu omologul său Vladimir Putin, Dodon se arăta convins că „începe o nouă etapă în relația celor două țări” și că atât el, cât și „poporul moldav speră că vom putea restabili parteneriatul strategic cu FR”.

Pe de altă parte, peste o lună, în februarie 2017, în contextul vizitei sale oficiale la Bruxelles, Igor Dodon a postat pe pagina sa de Facebook că, în cadrul întrevederii cu Donald Tusk, președintele Consiliului European, a reiterat „faptul că dacă în rezultatul alegerilor parlamentare ordinare sau anticipate, ori în cadrul unui eventual referendum se va decide că Acordul de Asociere cu UE trebuie anulat, eu, în calitate de președinte, voi da curs acestei inițiative”.

Totodată, odată cu învestirea în funcție a noului Guvern condus de Ion Chicu, propus de Igor Dodon, relațiile R. Moldova cu UE s-au destabilizat, iar cea de a treia tranșă de asistență macrofinanciară în valoare de 40 milioane de euro a fost anulată.

Tot în contextul promisiunii de a asigura un echilibru între Est și Vest se remarcă faptul că, în cei aproape patru ani de mandat, Igor Dodon a avut cele mai multe întrevederi cu omologul său rus, Vladimir Putin: cel puțin 14 întrevederi și o discuție online. Cât ține de relații bune de prietenie cu România și Ucraina, Dodon a avut o singură întrevedere (pe teritoriu neutru) și o discuție telefonică cu Klaus Iohannis, președintele României, nici o întrevedere și o singură discuție telefonică cu Volodimir Zelensky, actualul președinte al Ucrainei, și nici o întâlnire cu Petro Poroșenko, fostul președinte al Ucrainei.

Promisiunea nr. 9: Pensii indexate de două ori pe an

„Pensionari – eu sunt categoric împotriva majorării vârstei de pensionare, eu sunt pentru indexarea pensiei de două ori pe an, o dată la 1 aprilie și la 1 octombrie”, declara Igor Dodon la postul național de televiziune și totodată puncta în programul său electoral că „pensiile trebuie majorate […], iar cuantumul acestora trebuie să depășească substanțial minimul de trai”.

În decembrie 2019, la inițiativa președintelui, Parlamentul a votat în lectură finală indexarea pensiilor de două ori pe an, urmând ca, la 1 aprilie, indexarea să fie efectuată conform procedurii în vigoare pentru toți beneficiarii, echivalent cu media indicelui prețurilor de consum pentru ultimii trei ani. Cea de-a doua indexare, de la 1 octombrie, în urma unui amendament propus de deputatul Vladimir Odnostalco, urma să îi vizeze, în primul an de implementare, pe beneficiarii a căror pensie nu depășește nivelul minim de existență. În ciuda modificărilor respective, la doar două luni distanță, la 12 februarie, Guvernul Chicu vine să modifice din nou legislația și să aprobe indexarea pensiilor de două ori pe an pentru toți beneficiarii, indiferent de mărimea pensiei, precum și în baza unui alt coeficient.

Respectiv, potrivit CNAS, la 1 aprilie 2020, pensiile au fost indexate cu un coeficient de 4,83%, ceea ce înseamnă că dacă până la indexare cuantumul pensiei minime a fost de 1079 de lei, după indexare acesta s-a majorat până la 1131 de lei. La 1 octombrie, pensiile și unele prestații sociale de stat au fost indexate cu 1,07%, adică pensionarii care au o pensie minimă, au primit în această lună cu 12 lei mai mult. 

Totodată, la 3 septembrie, Guvernul a aprobat un proiect potrivit căruia pensionarii care au un venit mai mic de 3000 de lei vor primi un suport financiar unic de 900 de lei, de la 1 octombrie, cu doar o lună înainte de prezidențiale. Potrivit BNS, minimul de existență pentru pensionari în primul semestru al anului 2020 este de 1765 de lei, iar cuantumul pensiei minime pentru limita de vârstă este de 1131 de lei. Deși Igor Dodon vorbește despre aceste proiecte ca fiind „revoluționare”, un pensionar care primește o pensie minimă, chiar și după aceste modificări legislative, nu-și poate acoperi minimul de trai. Astfel, și această promisiune a lui Dodon nu s-a materializat.

Promisiunea nr. 10: Fără verificarea averii judecătorilor 

„Voi iniția verificarea completă a funcționarilor publici, a judecătorilor, a colaboratorilor organelor procuraturii şi a familiilor acestora privind originea mijloacelor şi activelor deținute. Toți vinovații vor fi sancționați, iar averile lor vor fi confiscate”, promitea candidatul PSRM în 2016.

În contextul acestei promisiuni, în cei patru ani de mandat, la inițiativa șefului statului, nu a fost supus verificărilor prin prisma originii mijloacelor și activelor deținute nici un funcționar public, judecător, procuror sau membru al familiilor acestora. Totodată, nici o persoană din cele menționate nu a fost sancționată și nici o avere nu a fost confiscată, la inițiativa președintelui. Aceasta rămâne a fi doar o promisiune electorală. 

Președinte cu atribuții depășite

Pe lângă promisiunile electorale care nu s-au materializat pe parcursul mandatului său, în campania prezidențială din 2016, Igor Dodon a mai promis că „toți cei implicați în delapidarea de fonduri publice vor fi sancționați în modul cel mai dur”, deși, conform principiului separării puterilor în stat, președintele R. Moldova nu deține prerogative de sancționare pentru infracțiuni, acestea fiind exclusiv în competența instanțelor de judecată. Contrar celor promise, în perioada în care Dodon se află la putere, Veaceslav Platon, condamnat în dosarul privind fraudarea Băncii de Economii, și Vlad Filat, ex-premierul condamnat într-un dosar pen­tru coru­pere pasivă și tra­fic de influ­ență, suspectat că ar fi participat la furtul miliardului, au fost eliberați înainte de ispășirea termenelor de pedeapsă.

Pe parcursul celor aproape patru ani de mandat, șeful statului a fost acuzat de mai multe ori că, prin acțiunile și declarațiile sale, și-ar fi depășit atribuțiile și ar fi sfidat principiul separării puterilor în stat. În acest sens, președintele a fost și subiectul mai multor sesizări la Procuratura Generală (PG).

În luna februarie 2020, în cadrul celei de a 11-a ediția a rubricii sale „Președintele răspunde”, deși în prerogativele șefului statului nu intră numirea sau demiterea din funcție a miniștrilor, decât la propunerea prim-ministrului, Igor Dodon vorbea despre necesitatea de a fi schimbați câțiva miniștri din cadrul Guvernului condus de Ion Chicu. Totodată, președintele îl condiționa și amenința pe Ion Perju, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului că va „zbura” din funcție.

• 

În septembrie, Dodon a manifestat aceeași abordare și în legătură cu Igor Șarov, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, care l-a criticat pe șeful statului pentru că nu a purtat mască în timpul vizitei într-o școală. În acest context, Dodon i-a recomandat ministrului „să se documenteze” și a declarat că dacă ar vrea, acesta ar fi demis.

Președintele – subiectul interpelărilor la PG

La început de martie 2020, un grup de deputați ai grupului parlamentar „Pro Moldova” cereau judecătorilor de la CC să interpreteze mai multe articole din Constituție, privind atribuțiile președintelui. 

„Astăzi vedem că șeful statului l-a înlocuit pe prim-ministru în relațiile externe, vizitele de peste hotare. Considerăm că este o depășire a atribuțiilor și este un abuz din partea șefului statului. Noi vedem că el săptămânal dă indicații președintelui Parlamentului și premierului, fapt ce, după părerea noastră, încalcă principiul separației puterii în stat. Într-o republică parlamentară, șeful statului este un mediator între puteri, ci nu capul puterilor. În ultima perioadă vedem tot mai multă deviere de la statutul constituțional”, declara Sergiu Sîrbu în contextul sesizării.

Ulterior, la 31 martie, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a solicitat PG verificarea legalității acțiunilor președintelui Dodon, prin prisma „abuzului de putere sau abuzului de serviciu și/sau excesului de putere/depășirea atribuțiilor de serviciu”, în contextul în care șeful statului prezida ședințele Centrului unic de comandă privind gestionarea crizei pandemice. 

„Centrul de dirijare a fost conceput drept un organ tehnic, o platformă unde experții își coordonează acțiunile pentru a gestiona mai eficient criza, fără influență politică. Consider că în situația actuală acest Centru este prezidat de Președintele R. Moldova, fără ca acesta să aibă vreo atribuție sau competență, lucru care constituie un abuz și o încălcare a legii”, se arăta în solicitarea parlamentarului.

Președintele a devenit subiectul unei alte interpelări la PG după ce, la 10 aprilie 2020, anunța public că a avut o discuție telefonică cu Vladimir Țurcan, președintele CC, în legătură cu decizia Curții de a suspenda legea pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pentru un șir de măsuri de susținere a agenților economici pe timp de criză. Atunci, Sergiu Sîrbu, deputat „Pro Moldova”, solicita tragerea la răspundere contravențională a șefului statului în legătură cu o eventuală „acțiune de imixtiune în activitatea judecătorilor CC”. În acest context, Olesea Stamate, fosta ministră a Justiției în Guvernul Sandu, declara că aceste acțiuni ale președintelui reprezintă „cel puțin exercitarea influenței necorespunzătoare”. Procuratură însă a anunțat că președintele nu poate fi tras la răspundere „juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului”, motivând că acesta se bucură de imunitate.

Președintele nu ar trebui să aibă vreun rol în administrarea municipiului Chișinău

La scurt timp, la sfârșit de aprilie, grupul parlamentar Pro Moldova a mai depus un denunț penal la PG pe numele lui Igor Dodon, acuzându-l de șantaj, după ce șeful statului a atenționat deputații din opoziție și judecătorii CC că, în cazul în care va fi anulat acordul privind împrumutul din FR, de la 1 mai, în R. Moldova ar putea să nu mai fie achitate pensiile și salariile bugetarilor. Declarațiile au fost făcute după ce CC a fost sesizată privind verificarea constituționalității Acordului dintre R. Moldova și FR privind acordarea unui credit în sumă de 200 de milioane de euro.

• 

După ce, în acest an electoral, în premieră pentru capitală, au fost oferiți 100 de milioane de lei din bugetul de stat pentru reparația mai multor drumuri din Chișinău, primarul Ion Ceban a declarat cu diverse ocazii că lucrările din capitală au loc datorită și la inițiativa președintelui Igor Dodon, iar șeful statului, la rândul său, și-a asumat meritele. În acest sens, analistul Ion Tăbârță preciza pentru ZdG că președintele nu ar trebui să aibă vreun rol în administrarea municipiului Chișinău. „În general, tema modului în care președintele Dodon și-a alocat mai multe atribuții decât îi oferă Constituția este un subiect aparte și trebuie găsite modalități ca să se revină la normalitate”, menționa analistul.

„În proporție de 80-85% nouă ne-a reușit”

La 26 august, în cadrul conferinței de presă în care și-a prezentat raportul de activitate după exercitarea a trei ani și jumătate de mandat, Igor Dodon declara că a reușit să-și onoreze angajamentele asumate în campania din 2016 în proporție de 80-85%.  

„Eu chiar ieri am mers cu stiloul, plus, minus, unde s-a făcut, unde nu s-a făcut, știu că o să fie discuții. Vreau să vă spun că din acest program electoral, analiza făcută de specialiști este că în proporție de 80-85% angajamentele electorale din anul 2016 eu mi le-am îndeplinit față de cetățenii R. Moldova. Da, sunt angajamente care nu au fost onorate, pentru că Parlamentul nu le-a votat […] Dar chiar și în condițiile unui Parlament care a luptat împotriva Președintelui doi ani și jumătate, în proporție de 80-85% nouă ne-a reușit”, a afirmat Dodon.

Am încercat să obținem comentariul șefului statului privind promisiunile nerealizate, însă purtătoarea de cuvânt a acestuia ne-a trimis un mesaj în care a făcut trimitere la raportul de activitate al președintelui, care „poate fi găsit în spațiul public”.

Președintele țării trebuie să fie un arbitru între puterile statului și „nicidecum un președinte jucător”.

Contactat de ZdG, Ion Tăbârță, expert politic, IDIS „Viitorul”, susține că estimarea lui Igor Dodon că și-ar fi realizat promisiunile electorale din 2016 în proporție de 80% este o manipulare a opiniei publice și că, de fapt, „cele promise de dumnealui atunci nu s-au realizat”.

„În anul 2016, Igor Dodon a promis foarte multe. A promis că se va lupta cu oligarhia, se va lupta cu schemele de corupție, că va întări justiția, însă vedem că după 4 ani, el nu a reușit să realizeze practic nimic din cele promise.Dodon nu a reușit să realizeze principala promisiune că va fi un președinte al tuturor cetățenilor. Mai degrabă a fost un președinte al intereselor geopolitice ale Federației Ruse în R. Moldova.Ceea ce ne spune el în raportul lui de patru ani că 80% din promisiuni au fost îndeplinite, nici pe departe nu este așa și mai degrabă este o retorică în contextul campaniei electorale pentru un nou mandat”, susține expertul.

Analistul politic susține că, deși în conformitate cu prevederile constituționale, R. Moldova este republică parlamentară, în ultimul său an de mandat, Dodon a încercat să conducă după modelul unei republici prezidențiale. Totodată, acesta precizează că președintele trebuie să fie un arbitru între puterile statului și „nicidecum un președinte jucător, parte a puterii executive”.

• 

„El a avut această putere datorită faptului că PSRM era la guvernare și datorită faptului că, practic, cabinetul de miniștri Chicu era un cabinet personal al lui Igor Dodon. De aceea, el a și avut această putere pe care nu ar fi trebuit să o aibă un șef de stat într-o republică parlamentară. În acest caz, celelalte două instituții în stat, parlamentul și guvernul, i-au cedat deliberat puterea, pentru a-i face acestuia agenda electorală, ca să fie din punct de vedere electoral cât mai vizibil”, a punctat Ion Tăbârță.