Un audit şi un singur dosar legat de gestionarea fondurilor externe
În R. Moldova, lipsa unor informaţii complexe, sintetizate şi sistematizate despre fondurile europene, alocate pentru dezvoltarea, modernizarea şi democratizarea societăţii, lasă loc de posibile fraude sau chiar delapidări. În prezent, de monitorizarea fondurilor alocate diverselor instituţii din R. Moldova sunt preocupaţi doar donatorii. Cetăţenii interesaţi să cunoască cum anume sunt cheltuiţi banii străini au acces limitat la informaţii.
Pe 17 noiembrie, pentru prima dată în istoria Curţii de Conturi a R. Moldova, a fost prezentat un Raport al auditului performanţei „Aspiraţiile suportului oferit de UE în domeniul securităţii frontierei de stat pot fi realizate doar în condiţiile funcţionării unui mecanism eficient de coordonare a asistenţei externe”. E pentru prima dată când sunt prezentate datele unei misiuni de audit, care a analizat cum au fost cheltuiţi banii oferiţi de UE în scopul securizării frontierei de stat a R. Moldova. Cu acest prilej, au fost supuse auditului mai multe instituţii care au avut tangenţe cu valorificarea banilor oferiţi de UE în cadrul proiectelor destinate asigurării securităţii frontierelor R. Moldova. Printre acestea, Cancelaria de Stat, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne şi instituţiile din subordinea acestuia: Departamentul Poliţiei de Frontieră şi Biroul Migraţie şi Azil.
Proiectele acordate de UE presupun alinierea R. Moldova la standardele şi bunele practici europene în domeniul gestiunii frontierei. Raportul de audit a constatat că modelul de management al frontierei, dezvoltat în UE, asigură echilibrul necesar între facilitarea circulaţiei persoanelor şi mărfurilor, dar permite şi prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, criminalităţii transfrontaliere şi altor situaţii ce periclitează securitatea frontierelor.
Serafim Urechean: „Toate proiectele se finalizează cu jecmăneală”
Pentru dezvoltarea managementului integrat al frontierei, R. Moldova a beneficiat de asistenţă externă substanţială din partea UE prin Programul ,,Suport în implementarea Planului de Acţiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize”, dar şi printr-un număr de 13 proiecte, care au inclus suport managerial în valoare de 57,6 mil.de euro. Când a oferit acest suport, UE a specificat că R. Moldova trebuie să dispună de un mecanism clar şi eficient de programare, acceptare, monitorizare, asimilare şi auditare a finanţelor. Auditul asistenţei externe oferite de UE în domeniul securităţii frontierei de stat şi-a propus să constate dacă este sau nu funcţional mecanismul existent de coordonare a asistenţei externe oferite de UE pentru securizarea frontierei.
Misiunea de audit a constatat că există capacităţi limitate de absorbţie a asistenţei externe, iar acest fapt cauzează mai multe probleme şi carenţe, care afectează implementarea eficientă a proiectelor şi programelor de asistenţă externă, limitând durabilitatea acestora.
Misiunea a mai constatat instituirea necorespunzătoare a cadrului instituţional şi a mecanismului de coordonare a asistenţei externe la nivel sectorial; comunicarea defectuoasă între actorii responsabili la nivel naţional şi sectorial, în cadrul proceselor de programare, implementare şi monitorizare a proiectelor, programelor de asistenţă externă în domeniul securizării frontierei de stat; respectarea insuficientă sau chiar neglijarea principiilor de echitate şi transparenţă în planificarea şi repartizarea mijloacelor financiare destinate Programului „Suport în implementarea Planului de Acţiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize”.
S-a mai constatat că instabilitatea politică şi evoluţiile macroeconomice înregistrate în 2015 au provocat suspendarea temporară a finanţării, cauzând realizarea doar parţială a indicatorilor preconizaţi în cadrul acestui program. Totodată, neasumarea responsabilităţilor la nivel guvernamental pentru asigurarea durabilităţii Proiectului „Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru Poliţia de Frontieră a R. Moldova” compromite aspectul durabil al sistemului „TETRA”.
După prezentarea raportului de audit, preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean, a avut cele mai multe replici şi întrebări la adresa celor care au efectuat auditul, dar şi către reprezentanţii instituţiilor de stat, prezenţi la eveniment. „Toate proiectele se finalizează cu jecmăneală”, „Toate proiectele internaţionale sunt lăsate nu se ştie pe mâna cui şi de asta avem astfel de rezultate”, a precizat Urechean, referindu-se şi la una dintre constatările raportului care avertiza că „unele bunuri sunt supuse riscului de înstrăinare”.
În R. Moldova, delapidarea fondurilor externe nu se pedepseşte penal
Deşi, pentru prevenirea fraudării fondurilor UE şi în vederea creării pârghiilor de control asupra modului de gestionare a fondurilor, Acordul de Asociere reglementează măsurile de prevenire şi combatere a fraudei, a corupţiei şi a altor activităţi ilegale; modul în care are loc schimbul de informaţii şi comunicarea la nivel operaţional; modul de efectuare a cercetării şi urmăririi penale; modalitatea în care se efectuează auditul şi controalele la faţa locului, în R. Moldova situaţia rămâne imprevizibilă, dat fiind faptul că, potrivit lui Viorel Morari, şeful Secţiei conducerea urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV, legislaţia penală nu prevede incriminarea expresă a faptului delapidării de fonduri europene sau de fraudare a acestora.
În aceste circumstanţe, în scopul evitării abaterilor de la legislaţie şi comiterii unor fraude asupra fondurilor UE, Acordul de Asociere prevede modalitatea de recuperare a fondurilor plătite în mod necuvenit. Astfel, în cazul în care autorităţilor din R. Moldova li se oferă execuţia unor fonduri ale UE, Comisia Europeană are dreptul de a recupera fondurile gestionate suspect sau fraudulos.
În acest context, CNA a elaborat un proiect de lege de modificare a Codului Penal, care propune completarea actului legislativ cu articolele 332/1 – „Obţinerea frauduloasă a mijloacelor din fonduri externe”, art. 332/2 – „Delapidarea mijloacelor din fondurile externe” şi art.332/3 – „Deturnarea mijloacelor din fondurile externe”.
Potrivit articolelor respective, „obţinerea frauduloasă a mijloacelor din fonduri externe se caracterizează prin obţinerea cu rea voinţă a mijloacelor din fondurile externe, în proporţii mari, prin folosirea unor înscrisuri, documente sau alte informaţii vădit false”, „delapidarea mijloacelor din fondurile externe se caracterizează prin însuşirea ilegală a mijloacelor din fondurile externe, în proporţii mari”, „deturnarea mijloacelor din fondurile externe se caracterizează prin schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, de către o persoană publică, persoană cu funcţie de răspundere sau persoană cu funcţie de demnitate publică a destinaţiei mijloacelor din fondurile externe obţinute legal”.
Până la adoptarea acestor modificări, însă, asemenea acţiuni sunt calificate în baza art.190, „escrocherie”, şi 191 – „delapidarea averii străine” din Codul Penal sau în baza infracţiunilor prevăzute de capitoliul XV – „Infracţiuni contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică”.
În condiţiile unui Cod Penal incomplet la capitolul aplicării pedepselor pentru delapidarea fondurilor externe, Procuratura Generală a reuşit să ne ofere un singur exemplu, legat de un dosar penal intentat în 2015.
Potrivit lui Viorel Morari, şeful Secţiei conducerea urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV, pe 31 iulie 2015, Procuratura Generală a expediat pentru examinare în judecată cauza penală de învinuire a unei şefe de ONG, A.F., în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, „escrocherie”. Aceasta e învinuită de „obţinerea ilicită a bunurilor altei persoane, prin abuz de încredere şi înşelăciune, cu cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari”.
Potrivit materialelor cauzei penale, în perioada 2009-2012, A.F., activând în calitate de preşedintă a unui ONG, având scopul dobândirii mijloacelor financiare ale organizaţiei germane „Agape e.V.”, prin înşelăciune, promisiuni fictive şi folosindu-se de situaţia copiilor cu handicap ce frecventau un centru specializat dintr-o suburbie a Chişinăului, a convenit asupra investirii mijloacelor financiare de către „Agape e.V.” în construirea unui centru nou, pentru cel puţin 24 de persoane cu dizabilităţi mintale, şi înregistrarea „Agape e.V.” de rând cu ONG-ul local în Registrul bunurilor imobile din R. Moldova, pentru a garanta destinaţia permanentă a construcţiei de acordare a asistenţei copiilor cu probleme de sănătate mintală.
Procurorii au constatat că, în pofida condiţiilor convenite cu „Agape e.V.”, preşedinta ONG-ului din R. Moldova, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor organizaţiei germane, prin abuz de încredere şi înşelăciune, i-a determinat pe membrii acesteia să achite, în 2009-2012, mijloace băneşti în sumă de 693855,56 euro, echivalentul a 10458970,55 lei.
În prezent, cauza penală se află pe rol în Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău.
Solicitată de ZdG, preşedinta ONG-ului vizat a respins acuzaţiile. Ea susţine că e un dosar trucat şi că partenerii săi germani ar pretinde, nejustificat, să ia în proprietate sediul pentru care au alocat, timp de trei ani, 693855,56 euro.
Procuratura Generală nu ne-a oferit alte exemple despre dosare importante care ar viza cazuri de fraudare a fondurilor externe oferite de partenerii europeni R. Moldova.
Experţii consideră că lipsa unor informaţii concrete despre fondurile acordate de partenerii străini R. Moldova şi despre eficienţa utilizării banilor sunt premisele care pot favoriza acţiuni de delapidare şi spălare de bani.
Acest articol este realizat cu asistenţa Uniunii Europene. Conţinutul aparţine Asociaţiei Telejurnaliştilor Independenţi şi nu poate fi considerat ca un punct de vedere al UE.
