TI Moldova: „Aspectele sensibile și cu risc pentru R. Moldova” ale acordului de 200 de milioane de euro de la Rusia

Acordul de creditare dintre Federația Rusă și R. Moldova conține mai multe aspecte sensibile, riscante pentru R. Moldova. Transparency International Moldova constată că Acordul de credit „reprezintă și înglobează mai multe prevederi convenabile părții ruse, în detrimentul intereselor părții moldovenești.

Președintele Igor Dodon a anunțat, în noiembrie 2019, odată cu vizita prim-ministrului R. Moldova la Moscova, că a ajuns la înțelegeri cu omologul său rus pentru acordarea unui credit de 500 de milioane de dolari în timpul apropiat. Mijloacele din creditul promis urmau să transforme R. Moldova „într-un șantier imens” în anul electoral 2020. Între timp, odată cu înaintarea în anul 2020, suma promisiunilor de creditare s-au redus de la 500 de milioane de dolari la 200 de milioane de euro, iar termenele de alocare a mijloacelor financiare au fost amânate, deși o parte din aceste resurse erau incluse în bugetul de stat pentru anul 2020. 

Semnat, aprobat și ratificat în câteva zile, deși a fost criticat de opoziție și de experți

La 17 aprilie 2020, președintele Igor Dodon a plasat pe pagina sa de pe rețelele de socializare textul unui Acord de credit financiar între guvernele R. Moldova și al Federației Ruse (FR), conținând două semnături fără nume și funcții, precum și în lipsa datei semnării și locului unde aceasta s-a produs. De urgență, la 21 aprilie, a fost convocată ședința guvernului pentru a aproba Acordul dintre Guvernul FR și Guvernul R. Moldova privind acordarea Guvernului R. Moldova a unui împrumut financiar de stat. Transparency International (TI) Moldova remarcă însă faptul că în documentele prezentate spre examinare membrilor guvernului, textul Acordului lipsește, fiind prezentate doar proiectul de lege pentru ratificarea acestuia și argumentarea necesității. 

La 23 aprilie, Parlamentul R. Moldova a ratificat Acordul de creditare prin voturile deputaților din coaliție majoritară: PSRM – PDM, în ciuda protestelor opoziției. Cu puțin timp înainte de votul în Plenul Parlamentului, însă, deputatul Sergiu Sîrbu, care face parte din grupul parlamentar „Pro Moldova” a sesizat Curtea Constituțională cu mențiunea că „Acordul de finanțare din partea Rusiei a fost întocmit cu grave încălcări ale Constituției și ar favoriza companiile rusești”.

Curtea Constituțională a suspendat intrarea Acordului în vigoare

În aceeași zi de 23 aprilie 2020, Curtea Constituțională, care și-a schimbat tot în aceeași zi președintele, Vladimir Țurcan fiind înlocuit cu Domnica Manole, „a admis cererea deputatului și a suspendat acțiunea, inclusiv procedura de intrare în vigoare a Legii nr. 57 din 23 aprilie 2020 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul FR și Guvernul R. Moldova privind acordarea Guvernului R.Moldova a unui împrumut financiar de stat, până la examinarea în fond a sesizării”. Ulterior, sesizări similare au depus și deputații Sergiu Litvinenco și Dinu Plângău, de la PAS, respectiv, PPDA.

Curtea Constituțională a anunțat că va examina, în fond, sesizările deputaților la data de 7 mai 2020. Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale a precizat, într-un comentariu pentru ZdG, că „speța de față nu este una simplă. Mai mult ca atât, nu este o situație univocă. Curtea Constituțională este chemată să facă un exercițiu mai puțin obișnuit. În cazul de față, Curtea urmează să verifice atât Acordul de creditare dintre R.Moldova și Federația Rusă, cât și legea de ratificare. Dacă în privința legii de ratificare lucrurile sunt, în principiu, previzibile, ceea ce ține de fondul Acordului de creditare depinde foarte mult de curajul moral al judecătorilor constituționali și larghețea viziunilor acestora asupra unor valori constituționale fundamentale, cum ar fi suveranitatea, statul de drept, libera inițiativă economică, concurența loială etc”, spune fostul judecător constituțional. 

„Pornind de la cunoștințele mele juridice, dar și de la experiența profesională pe care o am, pot să afirm categoric că acest acord este unul dezavantajos R. Moldova. În calitatea mea de avocet, aș fi recomandat clientului meu să nu semneze un asemenea acord, care abundă de clauze și formulări ambigui și abuzive. Însuși faptul că nu este stabilită clar o jurisdicție europeană pentru soluționarea litigiilor face semnarea unui asemenea acord de-a dreptul riscantă”, precizează Tănase.

„Aspectele sensibile și cu risc pentru R. Moldova”

TI Moldova a analizat prevederile Acordului și a identificat aspectele sensibile și cu risc pentru R. Moldova și a constatat următoarele:

1. Acordul de credit este pentru o sumă totală de 200 de milioane de euro, și nu 500 milioane de dolari. Prin urmare, șantierele imense pot și trebuie să fie amânate, având în vedere și necesitatea prioritizării cheltuielilor publice în condiții de pandemie, care afectează grav sistemul de sănătate publică din R. Moldova.
2. Creditul ar urma să fie oferit doar dacă nu vor exista datorii neachitate pentru credite față de FR sau față de băncile din FR, oferite cu garanția de stat a FR sau asigurate de o societate pe acțiuni „Российское агенство по страхованию экспортных кредитов и инвестиций”. Această prevedere este una cu risc sporit de preluare și transpunere în obligațiunea R. Moldova a unor datorii ale persoanelor terțe, care nu se înscriu în noțiunea de datorii de stat sau publice și nu pot fi încadrate în cadrul legal cu privire la datoria de stat.
3. Suma creditului de 200 de milioane de euro este divizată în 2 tranșe prevăzute a fi debursate în 2020.
4. Prima tranșă de 100 milioane va fi transferată în termen de până la 30 zile din ziua intrării în vigoare a Acordului de credit, dar nu înainte de semnarea unui alt acord tehnic și de efectuare a plăților. Acest acord tehnic este o precondiție pentru oferirea primei tranșe și urmează a fi semnat de instituțiile bancare antrenate în efectuarea plăților. 
5. A doua tranșă de 100 de milioane de euro va fi acordată nu mai târziu de 31 octombrie 2020. Iar această dată este conectată indirect la ciclul electoral prezidențial 2020 și poate fi considerat ca un factor sensibil pentru competiția electorală din acest an.
6. Art. 3(3) prevede, cu abatere de la obiectul Acordului de credit și nelimitându-se la obiectivele acestuia, angajamentul autorităților din Republica Moldova de a acorda contracte companiilor din FR prin proceduri de achiziții publice de bunuri, servicii și lucrări. Legislația actuală nu prevede careva interdicții sau preferințe în participarea liberă în licitații publice, dar prevederea din Acord este mai largă și, de fapt, presupune aranjamente impuse și acceptate autorităților R. Moldova de atribuire a contractelor de achiziții publice (bunuri, servicii și lucrări) anumitor companii din FR.
7. Rata dobânzii la credit este de 2% anual, acest credit pare a fi cea mai scumpă resursă creditară pe care Republica Moldova o contractează în această perioadă. Resursele creditare aprobate de FMI pentru Republica Moldova în valoare de 234 milioane de dolari SUA vor fi mai ieftine (0% și 1,5%) și cu o perioadă de grație mai lungă (5 și 3 ani pentru fiecare componentă în parte). Iar resursele creditare în euro puteau fi accesate de Republica Moldova mai ieftin de la Bruxelles, dacă erau efectuate solicitările respective prompte. Prim-ministrul a declarat că abia recent a intervenit cu un demers oficial în adresa instituțiilor europene. 
8. În cazul întârzierii cu 10 zile a plăților de rambursare și deservire a creditului, suma respectivă se va considera restantă și se va aplică o penalitate în mărime de 3% pentru suma scadentă și pentru perioada de întârziere (această penalitate reprezintă, conform Acordului, 150% la rata inițială de 2%).
9. Totodată, prezintă un risc sporit prevederea din art. 7(2), conform căreia toate datoriile companiilor terțe pentru creditele obținute de la băncile din FR cu garanția guvernului FR, dar convenite inițial cu autoritățile din Republica Moldova, precum și cele asigurate de Российское агенство по страхованию экспортных кредитов и инвестиций”, vor fi consolidate și preluate pentru achitare de către Guvernul R. Moldova. De fapt, această prevedere depășește atât limitele unui acord de credit, cât și legislația națională privind datoria publică și garanțiile de stat. Aparent, astfel de prevederi într-un acord de credit pot fi considerate și drept neconcordanțe de ordin constituțional și legal. 
10. Creditul urmează a fi rambursat timp de 10 ani, din 15 martie 2021 va începe achitarea acestuia o dată la fiecare jumate de an (15 martie și 15 septembrie) în sume egale și în 20 de plăți separate.
11. Acordul se consideră intrat în vigoare din ziua recepționării prin canalele diplomatice a confirmărilor despre realizarea procedurilor interne (aprobare și ratificare a acordului). 

TI Moldova cere „renegocierea condițiilor”

În concluzie, precizează TI Moldova, „Acordul reprezintă și înglobează mai multe prevederi convenabile creditorului (părții ruse), în detrimentul intereselor debitorului (părții moldovenești). Mai mult, ele contravin prevederilor Legii 419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanțiile de stat şi recreditarea, precum și Legii 131/2015 privind achizițiile publice. Totodată, Acordul conține prevederi care depășesc cadrul unui acord standard interguvernamental de credit”, remarcă TI Moldova. „Din considerentele enunțate mai sus, TI Moldova consideră necesară renegocierea condițiilor de creditare și o ulterioară promovare transparentă și în interesele R. Moldova”, menționează TI Moldova.

Documentul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic de drept: contribuția societăţii civile – 2” implementat de Transparency International – Moldova şi susținut financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos. Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă neapărat poziția finanțatorilor.