SURSE Numele candidatului la funcția de prim-ministru, agreat de PAS

Dorin Recean, secretarul Consiliului Suprem de Securitate ar urma să fie candidatul propus de președinta Maia Sandu pentru a ocupa funcția de prim-ministru, după demisia Guvernului Gavrilița, afirmă surse ale ZdG.

Candidatura lui Recean a fost agreată la nivelul deputaților PAS, susțin mai multe surse ale ZdG.

Guvernul condus de Natalia Gavrilița urmează să-și anunțe demisia, astăzi, vineri, 10 februarie 2023, susțin surse ale ZdG din cadrul Guvernului. În dimineața acestei zile, la Guvern și la Președinție au fost programate ședințe în care s-a discutat acest subiect, dar și numele posibililor succesori.

Citiți și: Guvernul Gavrilița ar uma să demisioneze. La 13:00 ar urma să fie făcut anunțul oficial

Dorin Recean deține funcția de consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, secretar al Consiliului Suprem de Securitate (CSS) din 4 februarie 2022. El a fost ministru de Interne în Guvernul Filat în perioada 2012-2015.

În februarie 2013, Dorin Recean, fiind ministru de Interne în Guvernul condus de Vlad Filat, a fost protagonistul unui scandal mediatic după ce în spațiul public a apărut o înregistrare a unei discuții telefonice dintre el și Nicolae Vicol, pe atunci șef al Serviciului Fiscal de Stat. În discuții, Recean i-ar fi dat indicații șefului de la FISC, fiind supărat pe comportamentului acestuia. Discuțiile au apărut în spațiul public în contextul dosarului penal în care era vizat Nicolae Vicol, telefonul acestuia fiind interceptat.

Ce spunea Recean pentru ZdG în februarie 2022, după ce era cooptat în echipa Președinției

Da, există un fragment selectat intenționat al unei înregistrări, în care mă exprim foarte dur [apropo, fără înjurături], în momentul în care opream un abuz. Discuția a fost publicată la comanda lui Plahotniuc pentru a mă discredita în perioada acțiunilor poliției legate de:
[1] multiplele scheme de la Moldtelecom și alte întreprinderi de stat,
[2] interpelările Interpol,
[3] eliminarea din sistem a oamenilor cu plic de la oligarh,
[4] ilegalitățile de la tragedia din Pădurea Domnească. Asta deranja. În presă au apărut înscrisuri, din care se vedea clar că erau alocate bugete speciale de sute de mii de euro pentru discreditarea MAI și a mea personală. Acum constatăm că „investiția” a funcționat.

Da, am fost în Guvernul Filat. Dar nu consider asta un handicap. Fiecare răspunde pentru ceea ce face. Atunci, într-o perioadă scurtă, am reușit un salt enorm în desovietizarea poliției. Am dat independență poliției și Poliției de Frontieră de minister, am creat IGP, INI și IGSP, am schimbat procedurile, operațiunile, uniforma, automobilele, echipamentele, metodele de lucru, am introdus sisteme inteligente. Am reușit să convingem Uniunea Europeană să ne ofere finanțare directă de 60 de milioane de euro, bani ratați după lovitura de teatru dată de Plahotniuc. Acești bani ar fi trebuit să meargă la crearea noilor sectoare de poliție moderne, construite de la zero, pe principiul circumscripției polițienești; dar finanțarea a fost oprită după schimbările din guvern și din parlament.

Mai mult ca atât, în acel Guvern, dar și în cel condus de Leancă, am exprimat poziții distincte pe mai multe subiecte. Dacă vă amintiți, am supărat chiar și două treimi din deputații PLDM de atunci. Inclusiv am atenționat riscurile majore ale acordării garanției Guvernului pentru băncile falimentare în rezultatul furtului. Am și propus mecanisme concrete de eliminare a riscurilor.

Evident că în acea perioadă mi-am făcut mulți dușmani. Nu poți schimba lucrurile într-un sistem corupt fără să atingi interesele unor grupuri influente. Și aici nu e vorba doar de Plahotniuc și alaiul lui de businessmeni abonați la bugetul de stat, e vorba și de lideri informali din sistemul polițienesc care gestionau fluxurile de bani din contrabandă, droguri, corupție.

De ce am acceptat propunerea?

Trecem printr-o perioadă dificilă și plină de provocări regionale la adresa securității. Mizele sunt extrem de mari în regiune și cred că pot ajuta echipa să fortifice capacitățile instituțiilor noastre. Când Președinta Maia Sandu te solicită la o astfel de responsabilitate este foarte dificil să spui nu. Nu sunt genul de om care să stea acasă să posteze statusuri critice sau să se indigneze la masa cu oaspeți. Când pot ajuta – ajut. Când nu pot – îmi caut de treabă.

Am considerat că e important să contribui. Acum.” – se menționa în comentariul oferit de Dorin Recean pentru ZdG în februarie 2022.

Citiți și: „Adu-l și eu o să-l trăsnesc cu capul de asfalt”. Cronologia unei desemnări criticate și prima opinie a lui Recean, fost ministru de Interne în Guvernul Filat, după valul de critici lansat odată cu numirea sa în funcția de consilier prezidențial

În anul 2015, Procuratura Generală a inițiat o anchetă penală pe numele lui Dorin Recean, pentru depășirea atribuțiilor de serviciu. Dosarul, conform spuselor ex-ministrului din acea perioadă, a fost deschis în urma unei plângeri depuse de polițistul Ruslan Saachian, una din figurile importante din timpul evenimentelor din aprilie 2009, demis și restabilit de judecată de mai multe ori. Dosarul a fost ulterior clasat.

Date biografice:
Dorin Recean
Data şi locul naşterii: 17 martie 1974, or. Donduşeni
Studii:
1998-2000 Newport University, USA (filiala Belgia), Master of Business Administration.
1992-1996 Academia de Studii Economice din Moldova, specialitatea – Managementul Relaţiilor Economice Internaţionale.
Limba maternă: Româna.
Limbi cunoscute: Rusa, Engleza.
Experiență profesională:
 În perioada 1995 – 2007 a activat în calitate de lector la Academia de Studii Economice
din 2000 – lector la Newport University International, Chişinău
În perioada 1995 – 2002 – consultant, Manager de Proiecte, director de Program în cadrul Agenţiei pentru Restructurarea Întreprinderilor şi Asistenţă (ARIA)
2003 – 2010 – director executiv al Concernului MILENIUM GRUP, Servicii de Management
2010 – 2012 viceministru al Tehnologiei Informaţiilor şi Comunicaţiilor.
2012 – 2015 ministrul de Interne în Guvernul Filat