Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Summitul Comunității Politice Europene de…

Summitul Comunității Politice Europene de la Bulboaca. „O piatră de temelie pentru parcursul nostru european”

Sursa foto: Facebook/Ion Berzoi

Republica Moldova găzduiește la 1 iunie cel de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene – o platformă pentru discuții politice și strategice despre viitorul Europei, înființată în 2022, la inițiativa președintelui francez, Emmanuel Macron. 

Lucrările Summitului se țin la vinăria „Castel Mimi”, situată în satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, în apropiere de zona de securitate. La Summit participă 50 de delegații ale șefilor de state și de guverne din întreaga Europă și ale liderilor UE.

Trei teme majore: energie, securitate și conectivitate

Agenda Summitului CPE de la Bulboaca cuprinde trei teme majore: energie, securitate și conectivitate, după cum a precizat Stela Leucă, secretara de stat a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), pentru buletinul de politică externă elaborat de Friedrich-Ebert-Stiftung (Fundația Friedrich Ebert), împreună cu Asociația pentru Politică Externă. Ea s-a referit mai exact la o platformă comună de procurare a gazelor, la interconectarea prin drumuri, poduri și roaming accesibil. 

Atunci când a anunțat că R. Moldova va fi gazda celei de-a doua reuniuni a CPE, Președintele Consiliului European, Charles Michel, a subliniat că summitul „va avea drept scop promovarea păcii și apărarea intereselor comune ale Europei”.

„Cel mai important eveniment de politică externă”

Pentru R. Moldova este o ocazie unică și este, de departe, cel mai important eveniment de politică externă, cel puțin de la independență încoace”, a declarat Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în cadrul unei conferințe la care s-au pus în discuție  principalele subiecte și așteptări ale Summitului CPE.

Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Sursa foto: MAEIE

Este momentul în care vom avea la Chișinău 50 de delegații, care, mulți din ei, vor fi pentru prima dată în R. Moldova și obiectivul nostru este să consolidăm, să fortificam rolul R. Moldova în familia de state europene. Știți bine că în ultimii 30 de ani, inclusiv în planul interacțiunii noastre cu partenerii externi, R. Moldova a trecut prin mai multe faze complicate – de izolare, de incapacitate de a convinge, de incapacitate de a atrage prieteni, asistență, sprijin, promisiuni. Și  în acest moment, acest Summit într-adevăr ne oferă posibilitatea să recuperăm foarte multe lacune pe care le-am avut noi, ca societate și țară, în interacțiunea noastră cu partenerii externi în ultimii 30 de ani și să facem o investiție în viitorul relației cu absolut fiecare stat democratic din Europa”, a declarat șeful diplomației de la Chișinău. 

„O piatră de temelie pentru parcursul nostru european”

„Aceste relații sunt și vor fi în continuare o piatră de temelie pentru parcursul nostru european, pentru parcursul nostru de aderare la UE, or peste jumătate din membrii Comunității Politice Europene sunt și state membre ale UE și în următorii ani, absolut fiecare pas, fiecare etapă în parcursul nostru de aderare la UE, trebuie sprijinit, votat, susținut de fiecare stat membru al UE. Și în acest sens, acest Summit este o oportunitate, o investiție în viitorul nostru ca țară și în parcursul nostru european”, a punctat Popescu. 

El a amintit că această platformă a fost creată „în contextul tragic al agresiunii ruse împotriva Ucrainei” și că „inclusiv acest război a motivat statele libere și democratice de pe continentul european să se consolideze, să investească efort, inclusiv diplomatic, în acest format, pentru a depune un efort comun cu toții să readucem Europa înapoi, în condiții de pace. Inclusiv prin prisma acestui context tragic, acest Summit are loc în R. Moldova și este o investiție și un semnal de sprijin pentru noi, pentru țara noastră, pentru stabilitatea noastră, pentru pacea noastră, pentru viitoarea noastră prosperitate.” 

Summit în cea mai săracă țară din Europa

Importanța acestui Summit este una foarte mare, începând de la partea simbolică, terminând cu cea practică. Pentru R. Moldova contează foarte mult când un asemenea eveniment pan-european este organizat la noi. R. Moldova este totuși un stat mic, cu multiple probleme, vulnerabil, este cea mai săracă țară din Europa. Și, de regulă, astfel de reuniuni nu prea sunt organizate în astfel de state”, a subliniat analistul politic Ion Tăbârță.

Ion Tăbârță, analist politic. Sursa foto: IPN

El constată că acest Summit este un semnal de deschidere al UE față de țările Parteneriatului Estic. „UE clar transmite mesajul că este gata să primească în rândurile sale Ucraina, R. Moldova și Georgia, state din Parteneriatul Estic. Este clar că UE și-a schimbat paradigma extinderii. Dacă până în 2022 acestor state nu li se acorda perspectivă europeană, acum e clar că li se acordă. Totodată, se recunosc și anumite merite și ale actualei guvernări de la Chișinău și se recunoaște că este o guvernare pro-democratică și pro-europeană”, crede expertul.

Ion Tăbârță consideră că reuniunea de la Bulboaca va impulsiona aspirațiile integraționiste ale R. Moldova. „UE manifestă sprijin prin organizarea acestui summit în R. Moldova, dar rezultatul negocierilor va fi în funcție de cum vom reuși noi să facem reformele interne. Această guvernare, așa cum este ea, a dat dovadă de voință politică, dar problema este în capacitate. Și dacă vom reuși să facem reforme, în mod special mă refer la domeniul justiției și combaterii corupției, atunci se vor impulsiona aceste procese integraționiste”, consideră expertul. 

Organizarea acestui Summit va reprezenta și un test de securitate pentru R. Moldova, mai spune Ion Tăbârță. „La nivel de securitate, eu cred că serviciile noastre vor face față. Serviciile noastre cumva s-au călit în toamna anului trecut, când au fost acele clare tentative de a destabiliza situația. Și eu sunt sigur că instituțiile noastre de securitate și ordine publică colaborează strâns cu instituțiile de același fel din alte state”, a subliniat analistul.

Avantaje economice

Din perspectivă economică, acest eveniment este benefic, având impact pe termen scurt, dar și pe termen mediu și lung. Pe termen scurt, va avea de câștigat industria HORECA, pentru că vom avea până la 2000 de delegați, împreună cu jurnaliștii”, estimează Stas Madan, expert în  domeniul mediului de afaceri.

Stas Madan, analist economic. Sursa foto: expert-grup.md

Potrivit lui, cele mai importante beneficii pe care le putem fructifica sunt pe termen mediu și lung. „Dacă ne uităm la statele care vor fi prezente la acest Summit și cât de ancorată este R. Moldova în relațiile cu aceste state, o să conștientizăm importanța acestui eveniment. De exemplu, peste 86 la sută din exporturile R. Moldova merg în statele liderii cărora vor fi prezenți la Summit, cam 80  la sută din stocul de investiții străine directe provin din aceste state. Peste jumătate din remitențe provin din statele UE, iar dacă adăugăm și celelalte state participante, avem o cifră impresionantă. Aceste state ne-au ajutat și continuă să ne ajute cu suport bugetar”, a subliniat Stas Madan.

„Atunci când 50 de lideri influenți vin toți în R. Moldova, este și un semnal că suntem o destinație sigură”

Analistul consideră că va avea de câștigat notorietatea R. Moldova în lume, fapt care va ajuta companiile moldovenești să creeze relații economice externe mai bune. 

R. Moldova va fi reflectată în presa internațională. Acest fapt va crește mult notorietatea țării și, elementar, atunci când o companie din R. Moldova va dori să găsească o nouă piață sau un nou furnizor de peste hotare, evident că primul lucru care este evaluat este țara. Primul filtru pe care trebuie să-l treacă companiile de la noi este țara și apoi situația companiei.

Putem vorbi și despre situația de a promova R. Moldova ca o destinație sigură pentru investiții, pentru că am avut această situație când un operator aerian a părăsit piața R. Moldova invocând motive de securitate. Or, atunci când 50 de lideri influenți vin toți în R. Moldova, este și un semnal că suntem o destinație sigură. 

Din punct de vedere sectorial, mai privilegiată este industria vinului și a ospitalității, pentru că evenimentul are loc la o vinărie, are și asta conotații simbolice”, a conchis expertul. 

Următoare etapă a relației cu UE – deschiderea negocierilor de aderare pe capitole

R. Moldova este țară candidată pentru aderarea la UE. În decembrie 2023 țara noastră se așteaptă să primească vot pozitiv din partea Consiliului European și să intre în următoarea etapă a relației cu UE – deschiderea negocierilor de aderare pe capitole.

Comunitatea Politică Europeană a fost creată în contextul agresiunii ruse în Ucraina și al demersurilor de integrare europeană ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei. Această platformă nu înlocuiește procesul de integrare, dar are scopul de a crea legături mai strânse între statele UE și cele non-UE. Potrivit președintelui Franței, Emmanuel Macron, obiectivul acestei structuri este să le permită țărilor precum Ucraina sau R. Moldova, dar și celorlalte state candidate, să participe la diverse programe ale UE încă înainte de aderare. Un alt scop al Comunității Politice Europene este contracararea influenței rusești ostile la hotarele UE.

Din Comunitatea Politică Europeană fac parte cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, la care se mai adaugă Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Islanda, Kosovo, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Turcia, Ucraina și Regatul Unit.

Liderii țărilor europene la Summitul CPE de la Praga, octombrie 2022. Sursa foto: presedinte.md

Primul summit al CPE a avut loc la Praga, la 6 octombrie 2022, unde au fost abordate probleme ce țin de asigurarea păcii și securității, precum și provocările din domeniul energetic de pe continentul european. Următoarele reuniuni ale CPE vor avea loc în Spania și Regatul Unit.

Printre liderii europeni care și-au confirmat prezența la Summitul CPE de la Bulboaca se numără Președinta Comisiei Europene – Ursula von der Leyen, Președinta Parlamentului European –  Roberta Metsola, Președintele Consiliului European – Charles Michel, președintele Franței –  Emmanuel Macron, președintele României – Klaus Iohannis,  prim-ministrul Regatului Unit –  Rishi Sunak, prim-ministra Italiei – Giorgia Meloni sau prim-ministrul Poloniei – Mateusz Morawiecki.