[sondaj] Se vând parlamentari
Noua majoritate parlamentară este una constituită preponderent din transfugi. Mai mulți parlamentari și-au abandonat „culorile” politice, „programele” electorale, aderând la o „platformă” inexistentă până acum. Unii observatori politici susțin că ar fi vorba de traseism politic. Alții afirmă că la mijloc ar fi lipsa de cultură politică. Alte voci susțin că la mijloc ar fi sume fabuloase de bani.
„Comerț” cu deputați: Cum pot fi cumpărați sau vânduți niște parlamentari?
Lilia Carasciuc, Transparency International Moldova
Traseismul politic în Parlamentul R. Moldova a apărut odată cu formarea unui sistem politic multipartinic, având inițial proporții acceptabile. E firesc ca unii politicieni să se dezamăgească de politicile interne ale partidelor din care fac parte. Totuși, în ultimul timp, proporțiile acestui fenomen au crescut exponențial, reducând drastic însemnătatea exprimării voinței poporului prin mașina democratică a alegerilor libere. În consecință, nu doar societatea civilă din R. Moldova, dar și comentatorii, experții străini vorbesc despre falimentul sistemului de partide politice de la noi. Traseismul politic este o consecință nu doar a disensiunilor din cadrul partidelor, dar și a coruperii politicienilor prin promisiunea unor avantaje, posturi, mituirea directă și indirectă a acestora. O altă cale deosebit de distructivă în condițiile capturării organelor de drept este șantajul politicienilor cu pornirea unor dosare penale împotriva lor sau a membrilor familiilor acestora. Nu e neapărat ca aceste persoane sa încalce legea, dar neavând încredere în echitatea instituțiilor de stat, ele ar putea să se teamă de niște eventuale dosare, pornite în baza unor probe fabricate, cu implicarea unor pretinși martori. În prezent, traseismul politic într-un stat cu instituții capturate devine un pericol al dezvoltării democratice a țării. Se cere o nouă abordare a acestui fenomen.
Eugenia Bulat, scriitoare
Ipotetic vorbind, pot fi cumpărați/vânduți: prin posturi, prin bani, prin șantaj și prin folosirea lor ca și idioți utili. În mare, această lejeritate a vânzării-cumpărării parlamentarilor vorbește despre degradarea în ultimul hal a spațiului politic de la noi și nu numai, pentru că parlamentul e o emanație directă a societății. Totul vorbește de faptul că lumea este atât de dezorientată, de sceptică, lipsită de speranță și de încredere în instituțiile statului, că s-a ajuns clar la vechea formulă: „Totul se vinde și se cumpără”. Am sperat, totuși, că societatea ar putea emana în Parlament o majoritate de oameni onești și treji la minte. Dar, încălcându-se Constituția și proporția legitimității oferită de electorat, statul e capturat de un singur partid, PD, care se comportă cinic și sfidător. Ar trebui, cred, ca societatea civilă, sau, de ce nu, un grup de deputați, să inițieze tot ce trebuie pentru a se ajunge la o Lege de interzicere a TRANSFUGERII. Poporul, prin votul său, a oferit un anume procent de legitimitate unui sau altui partid, adică, unei sau altei direcții de dezvoltare: tu ai ajuns în Parlament pe lista unui partid, ești conform cu doctrina lui, e ok, dacă nu, „te-ai scuturat din copac” și vine următorul de pe listă.
Vitalie Zamă, avocat, „Juriști pentru Drepturile Omului”
Ipotetic, aparent, da. La modul practic, nu cunosc situații de acest gen. Am auzit anterior că, bunăoară, Urechean i-ar fi „vândut” lui Platon un loc pe lista electorală a formațiunii sale. Personal, nu am văzut și cred că nimeni nu a văzut vreo astfel de tranzacție. Probabil, nici nu poate fi vorba de cumpărare la propriu, ci mai degrabă de interesarea acestora, făcându-se uz de promisiuni de orice fel. Da, în societate se vorbește că transfugii ar fi fost determinați să ia anumite decizii, dar probe nu vedem. Cât despre legislație, dacă persoanele sunt determinate să adere la alte formațiuni parlamentare prin tot felul de scheme de influență, prin promisiuni, prin șantaj, dacă asemenea acțiuni întrunesc semnele unor infracțiuni, poate fi demarată o anchetă penală.
Veaceslav Untilă, deputat
Da, am auzit, da, se vorbește că R. Moldova ar fi una dintre cele mai corupte țări din Europa. Da, cetățenii vorbesc, inclusiv, despre corupția politică, iar eu, fiind liberal, respect dreptul lor la opinie, cred că fiecare este liber să-și exprime opinia la orice subiect de actualitate, inclusiv la cel abordat în ultimul timp. Însă, în acest caz, nu pot să comentez un fenomen cu care, deocamdată, nu m-am confruntat și, prin urmare, nu-l cunosc. Nu știu dacă au fost sau nu vânduți sau cumpărați deputații. Nu știu dacă acest lucru e posibil. Vorbe, într-adevăr, am auzit, dar vorbele nu pot fi și probe, de asta nu pot comenta.
