Sondaj Maia Sandu, candidată la prezidențialele din România. Un scenariu realist sau o provocare aruncată intenționat de către geostrategi de la Kremlin?
În spațiul public se vehiculează scenariul unei posibile candidaturi a președintei Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 2024 în România – fapt pentru care Ministerul rus de Externe lansează critici dure la adresa Maiei Sandu că ar vrea să facă Unirea. Subiectul a intrat pe mâna presei, după ce președintele PSD, tot el și președintele Camerei Deputaților din România, Marcel Ciolacu, a declarat, răspunzând unei întrebări la RTV despre o eventuală susținere a președintei Sandu la prezidențialele din România că, alături de PNL, este „unul dintre susţinătorii Maiei Sandu şi a unificării României Mari”.
Maia Sandu, candidată la prezidențialele din România. Un scenariu realist sau o provocare aruncată intenționat de către geostrategi de la Kremlin?
Alexandru Arseni, profesor universitar, doctor
Cunosc ce scrie presa, dar nu vreau să mă pronunț asupra unor speculații la tema Unirii. Soluția e alta: antrenarea forțelor sănătoase de la Chișinău și București, pentru a pune pe ordinea de zi reunificarea națională și teritorială a României sub aspect juridic și recunoașterea acestui act în plan internațional. Restul sunt experimente și jocuri. Eu pornesc de la suveranitatea poporului care trebuie luată în calcul. Convenția de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 stabilește principiul unității popoarelor, iar Rezoluția din 2019 a Adunării Parlamentare stabilește că unica țară care nu și-a restabilit unitatea este România, care suportă și azi consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov. Schimbarea cu locul a unui președinte de la Chișinău la București – chiar și dacă ar fi posibil să se întâmple, nu rezolvă fondul problemei. În situația geopolitică de azi, unitatea națională trebuiește pusă foarte clar, prompt și cu caracter. Circumstanțele ne sunt favorabile și trebuie să profităm de ele. Pactul Ribbentrop-Molotov e declarat nul și neavenit. Sau el este în vigoare pentru R. Moldova?
Ion Negrei, istoric
Eu cred că s-a mers prea departe cu această declarație, dacă a ajuns să fie preluată până și de oficialii ruși – mă refer la Lavrov. Cu toate crizele, Maia Sandu rămâne cel mai cotat lider politic la noi și cineva, am impresia, vrea să-i șifoneze imaginea. Personal, nu cred că Maia Sandu nu înțelege că nu e atât de simplu să țină piept unei campanii electorale în România. Avem cazul Druc. Și nici contextul geopolitic nu e unul propice, deși s-ar părea că acum e acum. Faptul că Maia Sandu nu dă nici un mesaj spune tot. E o provocare. Și apoi nu cred că PSD e cel mai preocupat în România de problema Unirii. Vine PSD la Chișinău și organizează o filială cu Iurie Ciocan, dar de aici vrea Unirea. Nu cred că partidele politice din România se pot uni în ideea unui singur candidat și acel candidat să fie Maia Sandu. Am văzut și aluziile la Mica Unire de la 1859… Sunt alte timpuri, cu alte conjuncturi politice. Ca să reușim cu un singur candidat din partea a două state românești, evenimentul trebuie foarte bine pregătit pe plan internațional. Noi ce avem? O declarație? Nu avem nici un mesaj de sprijin din partea organismelor internaționale și marilor cancelarii. E adevărat că până în 2024 mai e timp, lucrurile se pot schimba. Dar încotro, că Rusia amenință cu noi ofensive în Ucraina?
Ion Tăbârță, analist politic
Metoda analogiilor istorice poate fi aplicată în elaborarea scenariilor, dar neapărat trebuie să se țină cont de realitățile contextului istoric. Or, din 1859 până astăzi s-au schimbat mult normele dreptului internațional, fără acceptarea sferelor de influență ale marilor puteri. O altă deosebire majoră este că în 1859 principatele române erau parte a Imperiului Otoman, care se afla într-un proces de destrămare, iar acum cele două state românești – România și Republica Moldova sunt independente.
Desigur, scenariul Unirii este unul posibil, dar în condiții mult mai complexe, nu prin simpla alegere a unuia și aceluiași șef de stat pentru R. Moldova și România. Scenariul respectiv nu este unul realist și este, mai degrabă, o provocare aruncată intenționat în spațiul public, pentru a inflama spiritele, cel mai probabil, de către geostrategi de la Kremlin.
Am încercat să aflăm și opinia Președinției pe marginea acestui subiect. Am fost informați că instituția prezidențială va reveni ulterior cu un răspuns.
