Semnarea Acordului de Asociere, (ne)reuşitele Republicii Moldova
La mai bine de un an de la semnarea Acordului de Asociere între R. Moldova şi UE, ministrul de Externe şi preşedintele Parlamentului au fost convocaţi la raport, pe marginea (ne)reuşitelor implementării acestui Acord.
Instabilitatea politică, concurenţa nesănătoasă, diversitatea de opinii din societate, lipsa susţinerii, nesiguranţa, sunt doar câteva motive prezentate drept justificare a insuccesului suportat de R. Moldova pe calea procesului de integrare în UE.
Acordul de Asociere – cea mai logică foaie de parcurs
„Integrarea europeană reprezintă imaginea a tot ceea ce trebuie să devină R. Moldova. Acum, mai mult ca oricând, reiterez acest crez. Acordul de Asociere rămâne foaie de parcurs logică, bine structurată şi cea mai eficientă cale de transformare şi modernizare a ţării noastre după standarde şi norme europene”, susţine Natalia Gherman, ministra Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Potrivit ministrei, semnarea Acordului reprezintă aspiraţiile poporului şi demonstrează puterea poporului şi dorinţa sa de a trăi altfel, mai bine, într-un stat cu adevărat european şi modern.
„După semnarea Acordului de Asociere, R. Moldova a beneficiat de mai multe ajutoare din partea UE, care au dorit să ajute ţara şi oamenii să se dezvolte şi să trăiască bine, doar că, regretabil, acest lucru nu s-a reuşit. Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă R. Moldova este corupţia. Noi, europenii, încercăm să o susţinem în această luptă. Doar aşa, rezultatele şi beneficiile semnării acordului vor fi vizibile şi sesizabile”, susţine Matthias Jobelius, reprezentant al Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în R. Moldova.
În ultima perioadă, R. Moldova se confruntă cu provocări serioase, nu doar în calea spre UE, ci şi legate de existenţa sa ca stat suveran şi integru. Cetăţenii devin tot mai dezamăgiţi de ceea ce se întâmplă aici. „Acum un an, până la parlamentarele din 30 noiembrie 2014, lumea spera că va veni o guvernare care va stabiliza Moldova, va accelera reformele şi implementarea Acordului de Asociere. Dar nu a fost să fie. Clasa politică nu s-a solidarizat, ci a declanşat o luptă internă apriori şi am ajuns să avem o temere crescândă în societate pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri. Ne aflăm în cădere liberă. Dacă societatea şi clasa politică nu dau dovadă de raţiune, solidaritate şi bun simţ, cu siguranţă, ne aşteaptă timpuri şi mai grele şi stagnarea definitivă a parcursului european”, explică Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE).
„Nu există un model mai bun decât cel al UE”
„Timp de un an, viaţa unui cetăţean simplu s-a schimbat? A început el să sorteze gunoiul menajer înainte de a-l arunca? În magazine găseşte produse mai calitative? Are parte de o justiţie echitabilă, corectă? Îşi poate găsi mai uşor dreptate? Cred că viaţa lui nu s-a schimbat în bine după semnarea Acordului de Asociere. Avem nişte succese, dar şi insuccese. Sunt încă multe de făcut. Au fost depuse eforturi ca să semnăm Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb şi Regimul Liberalizat de Vize… Omul, însă, vrea să vadă rezultate”, spune Andrian Candu, preşedintele Parlamentului.
În opinia sa, e timpul să fie revizuită lista de priorităţi în implementarea acordului, pentru a grăbi realizarea acestuia. Totodată, e cazul să implementăm cele mai bune practici ale ţărilor care au reuşit să se integreze în UE. „Nu există un model mai bun decât cel pe care ni-l oferă UE. Cu siguranţă, chiar dacă după primul an de la semnarea Acordului de Asociere nu se simt rezultate pentru simplul cetăţean, ele nu vor întârzia să apară, dar e nevoie de puţin mai multă răbdare”, susţine speakerul Parlamentului.
Patru guverne, într-un singur an
Modelul UE reprezintă instituţii puternice, care pun accentul pe lege, proceduri, sistem, şi nu doar pe factorul uman. În UE, toţi sunt egali în faţa legii, indiferent de statut, clasă socială, rasă, religie sau apartenenţă politică.
„Un coleg din România mi-a spus că, dacă e să treci cu privirea statele de la est la vest, în vest vei observa că totul se bazează pe lege, sistem şi instituţii. Cu cât mergi mai spre est – scade importanţa instituţiei şi creşte importanţa factorului uman. Apar discuţii la telefon, aranjamente, birocraţie, surse de corupţie etc. Sunt sigur că dacă vom munci mult ca să implementăm acordul, după care să devenim membri ai UE, vom reuşi să creăm asemenea instituţii şi să combatem corupţia”, a subliniat Candu.
„Desigur, sunt restanţe la capitolul Justiţie, însă, pentru soluţionarea acestor probleme, avem nevoie de stabilitate politică şi un angajament enorm din partea clasei politice şi din partea guvernării de a concentra efortul în lupta împotriva ilegalităţilor comise”, a menţionat ministra Gherman.
Deşi avem la guvernare o coaliţie pro-europeană, aceasta ajunge să-şi amintească de parcursul european doar în timpul campaniilor electorale sau în faţa protestatarilor, care stau deja de câteva luni în PMAN. Lupta internă şi competiţia nesănătoasă între partide duc la instabilitate şi la stagnare, uitându-se, adesea, de reformele impuse de Acordul de Asociere. „Uităm că avem acelaşi scop şi nu contează lupta în sine, între fracţiunile de la guvernare. Uităm de angajamentul nostru pentru integrarea în UE, pentru cetăţenii care ne-au ales”, adaugă Candu.
Timp de un an, s-au schimbat patru guverne. „E mult chiar şi pentru Moldova, cu democraţia ei”, susţine Anatol Golea, director executiv al Agenţiei Infotag.
„Guvernele vin şi pleacă, important e fundamentul pe care construim noi clasa şi viaţa politică. Singurul lucru care contează e ca acesta să rămână unul pro-european, cu obiective clar setate privind implementarea Acordului de Asociere”, îl completează Candu.
Acordul de Asociere între R. Moldova şi UE a fost semnat la 27 iunie 2014 şi ratificat la 2 iulie 2014. Până în prezent, acordul a fost ratificat de 26 din cele 28 de ţări membre ale UE.
Rezultatele semnării Acordului de Asociere
La un an de la semnarea Acordului de Asociere, ministra Afacerilor Externe a prezentat o listă a realizărilor din această perioadă. „Acordul de Asociere e cel mai logic structurat plan de dezvoltare a R. Moldova. Liberalizarea Regimului de Vize a fost un pas important de readucere a demnităţii cetăţenilor R. Moldova. Peste 500 de mii de cetăţeni au beneficiat de călătorii fără vize – un drept absolut firesc al fiecărui cetăţean liber de a se deplasa nestingherit prin spaţiul european. Totodată, R. Moldova, timp de un an, se aliniază la poziţiile şi declaraţiile populate de UE în politica externă de securitate şi apărare. Astfel, R. Moldova, din beneficiar, a devenit contribuitor al efortului de asigurare a păcii şi stabilităţii pe continentul european şi în afara lui. Un alt pas important este aprovizionarea R. Moldova cu resurse energetice de alternativă. Cred că Gazoductul Iaşi-Ungheni este cel mai important proiect de integrare europeană pe care am reuşit să-l realizăm în ultimii ani. Dacă vom reuşi să diversificăm sursele de aprovizionare cu resurse energice, ne vom consolida suveranitatea. Totodată, au fost construiţi sute de kilometri de drum de calitate europeană. Însă, cele mai mari realizări ţin de Zona de Comerţ Liber. Doar în primul an, exporturile moldoveneşti pe piaţa europeană au crescut cu cel puţin 10%, iar importurile cu peste 6%. Timp de un an, UE a devenit principalul partener comercial al R. Moldova: 62% din comerţul total al R. Moldova fiind înregistrat cu UE. Asta, dacă e să luăm în calcul că, odată cu semnarea Acordului, Rusia a impus embargo la fructe, legume şi vinuri. În opinia mea, beneficiile aduse de integrarea europeană sunt cel mai important catalizator al procesului de soluţionare a conflictului transnistrean.
Dar, pe parcursul acestui an, ne-am ciocnit şi de obstacole, cum ar fi instabilitatea politică, alegerile parlamentare, cele locale, precum şi schimbarea aproape constantă a guvernelor. O piedică a fost şi lupta dintre forţele politice. E nevoie de stabilitate, de un efort concertat în promovarea reformelor europene, pentru asigurarea stabilităţii economice şi financiare a ţării”, declară Natalia Gherman, viceprim-ministră, ministra Afacerii Externe şi Integrării Europene.
Necesitate vitală pentru R. Moldova
„Implementarea Acordului de Asociere e un proces îndelungat, adesea monoton, care necesită stabilitate politică şi dorinţa de a realiza toate punctele prevăzute în acord. Oamenii din R. Moldova, la fel ca şi cei din UE, au aşteptări mari de la autorităţi, care sunt câteodată nişte aşteptări ruinate, trecute cu vederea de cei care şi-au asumat responsabilitatea de a le realiza. Acordul nu presupune doar implementarea unui număr infinit de strategii, ci şi respectarea unor legi şi valori, în primul rând, o justiţie care ar funcţiona corect, or, justiţia stabileşte dreptatea şi adevărul şi este esenţială pentru modernizarea şi dezvoltarea întregii ţări”, subliniază Mindaugas Kacerauskis, reprezentant al Delegaţiei UE în R. Moldova.
Andi Cristea, preşedintele Delegaţiei UE – R. Moldova a Parlamentului European, susţine că, deşi ar putea să-şi atragă şi unele antipatii pentru declaraţiile sale, totuşi, prietenii, cum ar fi UE şi R. Moldova, trebuie să-şi spună nu doar lucruri măgulitoare, ci să indice şi greşelile pe care le comit. „Sunt multe lucruri pozitive care au avut loc în ultimul an, dar şi mai multe restanţe. UE vrea ca Moldova să fie parteneră de dialog. Vrem să ajutăm Moldova. Pentru asta trebuie să fim sinceri unii cu alţii. Observăm cum este continuată practica privatizării instituţiilor statului, şi nu mă refer doar la ministere. R. Moldova nu este un stat clasic, deoarece are foarte multe vulnerabilităţi. Sunt probleme de identitate naţională, probleme de securitate (Transnistria, n.r.), sunt probleme sociale… Dacă partidele politice vor continua să privatizeze instituţiile statului şi să le folosească în interes personal, există riscul real ca întreaga construcţie (R. Moldova, n.r.) să se prăbuşească. E un scenariu dramatic. Sper că nu se va ajunge până acolo, dar trebuie să fie conştientizate aceste riscuri de cei care stau acum la putere”, a atenţionat oficialul.
În ultimii ani, R. Moldova a beneficiat din partea UE de un ajutor de circa 400 mil. de euro. Însă, în pofida acestor ajutoare, propaganda anti-europeană persistă.
„Cum văd oficialii europeni R. Moldova de astăzi? Pare un aparat în care bagi bani, apeşi butoane sau tragi de manetă şi aştepţi un rezultat, care nu este nimic altceva decât o viaţă mai bună pentru cetăţeni, instituţii publice care să funcţioneze corect şi independent de clasa politică şi în folosul oamenilor, dar, în consecinţă, nu se întâmplă nimic, iar acest lucru nu va mai continua la nesfârşit”, a explicat preşedintele Delegaţiei UE – R. Moldova a Parlamentului European.
