Şefii (in)dependenţei: Ce fac foştii premieri

Business-ul este locul unde şi-au găsit refugiul practic toţi cei 12 prim-miniştri cu drepturi depline pe care i-a avut R. Moldova începând cu anul 1990, când îşi croia drum spre independenţă. Doar doi dintre aceştia mai sunt încă implicaţi activ în politică.

Mircea Druc a fost omul care a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Sovietice Socialiste Moldova în perioada 25 mai 1990 – 28 mai 1991, funcţie echivalentă astăzi cu cea de premier. Druc a promovat un amplu program de reforme care aveau scopul de a desprinde RSS Moldova de URSS (printre altele, a introdus studierea limbii române în şcoli), în scopul obţinerii independenţei, fapt produs peste trei luni de la demiterea acestuia de către preşedintele Mircea Snegur, după un vot de neîncredere acordat de Parlament.

Muravschi: „Din păcate, mă ocup cu agrobusiness”

Mircea Druc s-a stabilit în România, unde a candidat în mai multe rânduri la funcţia de preşedinte sau de parlamentar, dar fără succes. Ulterior, a deţinut funcţii în diverse instituţii de peste Prut. Astăzi, Druc, locuind în România, spune că R. Moldova nu există ca stat. „Ce fel de 25 de ani? Nu-mi plac mie sărbătorile astea. Nu mă pasionează R. Moldova. Am făcut parte din Mişcarea de Eliberare Naţională. Am aşteptat să dispară imperiul sovietic şi să revenim la normal. Nu s-a făcut… Întrebaţi despre R. Moldova un unionist?”. „Ce fac eu acum? Sunt pensionar, am împlinit 75 de ani, ce să fac. Paraşutiştii sunt la 18 ani, eu am deja 75. Ce pot să fac la această vârstă?”, ne-a întrebat, retoric, ex-premierul.

Mircea Druc a fost succedat de Valeriu Muravschi, care este considerat şi primul premier al independentului stat R. Moldova. Acesta a deţinut funcţia până în iulie 1992. În perioada sa, în prim-planul vieţii social-politice s-a aflat conflictul transnistrean. Muravschi a plecat din funcţie, fiind înlocuit cu Andrei Sangheli, în urma unei condiţii a „Convenţiei Elţin-Snegur”, care prevedea formarea unui guvern de „conciliere”, pentru a putea pune capăt crizei din regiune. După ce a plecat din funcţie, Muravschi a cochetat cu politica aproape un deceniu, după care a dispărut încet din viaţa publică, fiind implicat în afaceri. Datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că Muravschi este administrator la două companii din domeniul agricol, „Dacia-Agrochim” şi „Dacfruct” SRL, care gestionează terenuri agricole în Orhei şi Şoldăneşti şi se ocupă de comercializarea îngrăşămintelor şi pesticidelor. „Din păcate, mă ocup cu agrobusiness. De ce din păcate? Păi, am lăsat economia, finanţele şi m-am băgat în această afacere. Cu atitudinea statului faţă de agricultură, cu lipsa unor pieţe stabile de desfacere, cu riscurile climaterice, sigur că nu e totul perfect. Dacă foloseşti tehnologii moderne, desigur că business-ul ăsta ar fi profitabil, doar că asta necesită investiţii enorme. La noi sunt probleme cu investiţiile, iar din mijloace proprii e aproape imposibil, creditele bancare fiind scumpe”, zice primul premier cu acte în regulă al R. Moldova.

Sangheli: „Asta e realitatea, nu avem ce face”

Andrei Sangheli, succesorul lui Muravschi, a deţinut fotoliul de premier timp de aproape cinci ani, din iulie 1992 până în ianuarie 1997. Istoria a reţinut că, în perioada lui Sangheli, a fost adoptată Constituţia R. Moldova care decreta „limba moldovenească” drept limbă de stat. „România nu a dat Moldovei nici un creion pe gratis”, spunea acesta, citat de presa de pe ambele maluri ale Prutului. Sangheli a plecat după ce a pierdut fără drept de apel alegerile prezidenţiale la care a participat în noiembrie 1996 din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova. Plecarea din funcţia de premier şi eşecul de la prezidenţiale a însemnat plecarea din politică şi lansarea în afaceri. Acesta a fondat, încă în 1992, firma de producere „Avântul”, cu activităţi în agricultură. În ultimul deceniu, însă, Sangheli a activat la filiala companiei franceze din R. Moldova, „Limagrain”, cu activităţi în domeniul agricol (cel mai mare producător de seminţe din Europa). „Acum nu sunt în ţară… În general, sunt încă la compania franceză. Curând mi se termină contractul”, a precizat acesta. Întrebat cum a fost condusă R. Moldova în toţi cei 25 de ani de independenţă, Sangheli ne-a spus: „Suntem sănătoşi, e pace. Asta e realitatea, nu avem ce face”.

Următorul premier a fost Ion Ciubuc, care a rezistat în funcţie puţin peste doi ani, din ianuarie 1997 până în martie 1999. După ce a demisionat, din cauza neînţelegerilor politice, Ciubuc s-a relansat, la fel ca şi predecesorii săi, în afaceri, deschizând în 2000 compania „Interagroinvest”, care activează în satul său de baştină, Hădărăuţi, Ocniţa, în ultimii ani cochetând şi cu alte afaceri din domeniu.

Sturza în afaceri, Braghiş – la Ambasadă

Ion Sturza l-a succedat pe Ion Ciubuc, după aproape trei săptămâni în care interimatul funcţiei l-a deţinut Serafim Urechean, fost primar de Chişinău. Guvernarea acestuia nu a durat însă decât opt luni, fiind demis de Parlament, cu sprijinul preşedintelui Petru Lucinschi. După ce a plecat din funcţie, Sturza s-a stabilit în România şi s-a dedicat afacerilor, reuşind să dezvolte business-uri de milioane, în special în domeniul IT, el fiind considerat astăzi unul dintre cei mai prosperi cetăţeni ai R. Moldova şi chiar ai României. La finele anului 2015, Sturza a încercat să revină în politica mare, fiind propus de preşedintele Timofti pentru funcţia de premier. În Parlament, însă, acesta nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Dumitru Braghiş a fost premier din decembrie 1999 până în aprilie 2001. Ulterior, a candidat la Preşedinţie (în Parlament), fiind învins de Vladimir Voronin, iar ulterior, la funcția de primar de Chişinău, în 2005, acumulând 20% din voturi. În 2005, a devenit deputat pe listele Blocului „Moldova Democrată”, iar după expirarea mandatului, a plecat în sectorul privat, dezvoltând afaceri. Acesta a fost director la „Vimax Consulting”, director adjunct la „Accent Electronic” SA şi director la „UTI Systems International” SRL, din domeniul IT. La finele anului 2015, Braghiş a fost desemnat Ambasador al R. Moldova în Federaţia Rusă.

Firmele celui mai longeviv prim-ministru

Vasile Tarlev, care l-a succedat pe Dumitru Braghiş la şefia Guvernului, a fost cel mai longeviv premier, conducând Executivul din 2001 până în 2008. După ce a plecat din funcţie, fiind înlocuit cu Zinaida Greceanîi, ex-premierul s-a implicat în alegeri, dară fără succes. Ulterior, s-a dedat afacerilor, el fiind astăzi fondator la nu mai puţin de 3 SRL-uri, toate active. „Tarus International”, cu activităţi de „cercetare și dezvoltare în ştiinţe fizice şi naturale, producerea energiei electrice sau a gazelor naturale sau cultura plantelor”, nu a raportat pentru 2012 niciun fel de venituri. „Imix Castrumpetrum”, la care Tarlev este co-fondator, alături de câţiva italieni, are activităţi declarate în construcţii, iar Organizaţia de pază „Proivis Prim”, la care Tarlev este asociat cu Constantin Boeşteanu, colonel de poliţie, are activităţi declarate în domeniul pazei particulare.

Zinaida Greceanîi, care a deţinut funcţia de premier din 2008 până în 2009, este astăzi deputată pe listele Partidului Socialiştilor din R. Moldova, partid condus de fostul său partener din Guvern, Igor Dodon. După ce a plecat de la şefia Executivului, Greceanîi a candidat, fără succes, la funcţia de preşedinte al R. Moldova, dar şi la cea de primar de Chişinău.

Premierii PLDM: unul la puşcărie, altul în politică, doi în afaceri

Vladimir Filat, care a deţinut funcţia de premier în anii 2009-2013, şi-a anunţat recent retragerea de la şefia PLDM, partid pe care l-a fondat, după ce prima instanţă l-a condamnat la 9 ani de închisoare cu executare, în urma denunţului făcut de Ilan Şor în care se spune că Filat ar fi pretins şi acceptat foloase necuvenite, inclusiv atunci când deţinea funcţia de şef de Executiv.

Dosarul său urmează să fie examinat la Curtea de Apel Chişinău.

Iurie Leancă i-a luat locul lui Filat la Guvern şi a deţinut funcţia de premier din aprilie 2013 până în decembrie 2014.

Astăzi el este deputat în Parlament şi lider al Partidului Popular European, pe care l-a înregistrat după ce a părăsit, în urma neînţelegerilor cu Filat, PLDM-ul.

Leancă este şi candidatul formaţiunii la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

Chiril Gaburici, cel care a deţinut funcţia de premier doar patru luni, din februarie până în iunie 2015, plecând în urma dezvăluirilor ZdG despre diploma sa falsă de bacalaureat, s-a retras în afaceri.

Astăzi, Gaburici este fondator la nu mai puţin de cinci firme, toate având activităţi în domeniul tehnologiilor informaţionale. Ultimul SRL deschis de Gaburici, în februarie 2016, „Fly Ren Energy Company”, are activităţi declarate în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale.

Un alt premier care a revenit în afaceri după ce a deţinut timp de 3 luni cea mai înaltă funcţie în Executiv este Valeriu Streleţ.

Deşi, după ce a plecat, a deţinut, ca interimar, funcţia de preşedinte al PLDM, astăzi, Streleţ nu mai apare în spaţiul public.

Acesta deţine calitatea de fondator la firmele „Modus” şi „Bioprotect”, unul din cei mai mari jucători de pe piaţa pesticidelor din R. Moldova. Din 20 ianuarie 2016, la şefia Guvernului se află Pavel Filip.