Rezervat în declarații pro-unire, Candu le vorbește deputaților români despre poduri, drumuri și afaceri
Șeful Legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, susține că actul unirii semnat acum un secol de Sfatul Țării trebuie tratat cu „respect și demnitate”, că „parcursul istoric nu poate fi schimbat” și că ceea ce poate construi în prezent R. Moldova și România sunt poduri, drumuri și afaceri. În alocuțiunea sa ținută în ședința solemnă a Camerei Deputaților și Senatului României, dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Andrian Candu a vorbit despre o relație moldo-română „firească, matură și caldă” și despre România drept partener pe traseul european al Chișinăului. La ședința care marchează centenarul unirii, speakerul de la Chișinău a anticipat „proiecte ambițioase în domeniul energetic, al transporturilor și al mediului” și nu s-a referit decât la posibilitatea demolării „granțelor spirituale” prin Limba Română, nu și la cele teritoriale. Spre deosebire de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care afirmă că reunirea se poate face doar prin voința Parlamentelor de la București și Chișinău, și de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, care declară că vrea unirea cu Moldova, Andrian Candu a evitat să pronunțe o poziție expresă în acest sens.
„De multe ori relația moldo-română – cea oficială, nu între oameni, – a făcut că ceea ce ar fi trebuit să ne apropie, ne-a îndepărtat. Au existat prejudecăți și clișee, atât la Chișinău, cât și la București. Însă mă bucur enorm că acum avem o relație firească, matură și caldă, bazându-se pe valori și interese comune. Avem o colaborare bilaterală temeinică, pe toate dimensiunile, în spiritul Declarației comune privind instituirea unui parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Podurile de flori au deschis calea, dar ne dorim și poduri de piatră, ne dorim o autostradă, o cale ferată, care ar uni rapid și comod Chișinăul cu Bucureștii, avem multe altele, care își așteaptă rândul”, a declarat Andrian Candu. Acesta vorbit despre un eveniment istoric care trebuie tratat „cu mult respect și demnitate” și „un act curajos al înaintașilor noștri”, fără a exprima însă o poziție în favoarea sau împotriva unirii.
În același discurs, președintele Parlamentului a evitat să dea apreciere contextului istoric din 1918 și celui care a succedat evenimentul, invocând experiența nefastă când „istoria ne-a fost scrisă și rescrisă pentru a fi comodă și ajustabilă celor care ne-au condus”.
„Îl voi cita însă pe marele Eminescu, care s-a expus după prima anexare a Basarabiei în 1812, și care spunea: „Nu voim
s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata în numele nostru, căci n-am însărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene”, a citat Candu.
Andrian Candu s-a referit și la demolarea granițelor, doar că celor sprirituale, prin intermediul Limbii Române.
„Dincolo de trecut, noi, cetățenii Republicii Moldova, avem niște realități, unele dureroase. Am înfruntat în acești 27 de ani mai multe încercări. Am trecut printr-un război pe Nistru și, astăzi, nu putem controla întreaga țară, pentru că suntem divizați și mai avem și armată străină. Am avut perioade de declin, în timp ce sute de mii de concetățeni, obosiți de așteptări, au plecat în căutarea unei vieți mai bune.
De aceea, am zis și vreau să repet. Nu putem schimba parcursul istoric și nu putem șterge cu buretele ceea ce ne-am fi dorit poate să fie altfel. Dar putem construi împreună poduri, drumuri și afaceri, putem demola granițele spirituale prin Limba Română, ca fundament de coeziune între noi.
Aron Pumnul zicea că „Limba românească este cel mai sfânt și mai prețios odor al nației române pentru că este sufletul ei. Până când se va vorbi limba românească, până atunci va trăi și nația română, iar stingându-se limba, se stinge și nația însăși”.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Vreau să va îndemn să ne vizitați cât mai des, pentru a cunoaște cât mai bine realitățile noastre, pentru a ne cunoaște cât mai bine unii pe alții. Astăzi, când au loc evenimente tulburătoare în spațiul existenței noastre și în imediata vecinătate, este un prilej foarte bun să ne amintim de versurile marelui
Dumitru Matcovschi:
Trecută prin foc și prin sabie,
Furată, trădată mereu,
Ești floare de dor, Basarabie,
Ești lacrima neamului meu”, și-a încheiat discursul Andrian Candu.
Marți, 27 martie, la București a avut loc şedinţa solemnă a Parlamentului ocazionată de împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În cadrul ședinței deputații au adoptat „Declarația solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România la 27 martie 1918”. Nu a existat niciun vot împotrivă și doar 19 deputați s-au abținut. Adoptarea declarației a fost precedată de alocuţiuni ținute de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, de premierul Viorica Dăncilă, de șeful Legislativului din R. Moldova, Andrian Candu, și de reprezentanţii grupurilor parlamentare.
La sfârșitul săptămânii trecute, întrebat de ce evenimentul solemn de marcare a centenarului unirii nu a fost organizat la Chișinău, Andrian Candu a invocat motive de infrastructură, logistică și context electoral.
„De ce nu s-a organizat la Chișinău? Din mai multe motive, și din punct de vedere al infrastructurii, și din punct de vedere al logisticii și al contextului electoral și din foarte multe alte puncte de vedere. Noi ne bucurăm că colegii de la București organizează evenimentul, a fost una dintre alternativele pe care le-au discutat cu dl Tăriceanu și dl Dragnea încă anul trecut, deoarece erau încă câteva opțiuni”, a declarat Candu la 23 martie.
