Reforma integrităţii
Pe 17 iunie 2016, Parlamentul a votat în lectură finală aşa numitul „pachet de integritate” format din trei legi: Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, Legea privind declararea averii şi intereselor personale şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Legile au fost promulgate de şeful statului la 28 iulie şi au intrat în vigoare la 1 august 2016.
Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, prevede reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) în Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) şi aduce schimbări semnificative la nivelul personalului şi a atribuţiilor acestora. Deşi legea a intrat deja în vigoare, ANI va fi complet funcţională abia peste câteva luni, când va fi aleasă conducerea instituţiei, fiind desemnaţi şi noii inspectori de integritate.
Primul preşedinte al CNI – integritate îndoielnică
Comisia Naţională de Integritate a fost constituită în 2012, iar preşedinte al instituţiei care urma să verifice averile demnitarilor a fost numit Anatolie Donciu. Peste doar câteva zile de la numirea sa în funcţie, însăşi „integritatea” lui Anatolie Donciu a fost pusă sub semnul întrebării, după ce ZdG a scris că preşedintele CNI locuia într-un imobil de lux, evaluat la 5 milioane de lei. ZdG mai scria că proaspătul şef de la CNI îngrădise 300 m² de teren public din preajma casei evaluată atunci la 5 milioane de lei.
În cei 4 ani de activitate, imaginea CNI a fost afectată în repetate rânduri şi de disputele interne între membrii comisiei. În iunie 2014, o parte din membrii CNI îl acuzau pe Donciu de „neglijenţă şi abuz de putere”. Într-o scrisoare care urma să fie trimisă preşedintelui Parlamentului, membrii CNI afirmau că preşedintele CNI încerca să-i scoată basma curată pe mai mulţi demnitari a căror avere fusese verificată şi se depistase diverse încălcări. În martie 2015 Anatolie Donciu era acuzat de colegii săi că a modificat, fără acordul membrilor Comsiei, un act final de constatare a încălcării declarării veniturilor de către o funcţionară din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Funcţionari „salvaţi” de CNI
Deşi, în aceşti 4 ani, CNI a verificat averile şi interesele a zeci de funcţionari de rang înalt, niciunul dintre aceştia nu a avut de suferit, unica „victimă” a controalelor CNI fiind primarul unui sat din r. Rezina care a fost revocat din funcţie de către instanţa de judecată după ce CNI constatase că primarul se implica şi în afaceri încălcând astfel regimul juridic al conflictelor de interese.
În ultima perioadă presa, inclusiv ZdG, a scos la iveală mai multe cazuri de averi care nu corespund veniturilor oficiale sau nedeclarate de către funcţionari însă, de cele mai multe ori, CNI-ul fie refuza iniţierea controlului, fie constata lipsa încălcărilor. Doar în ultimul an, prin deciziile luate, CNI nu a făcut altceva decât să legalizeze averile diferitor demnitari printre care deputaţi, procurori sau judecători. Cele mai recente cazuri de acest fel sunt cele ale procurorilor Adriana Beţişor şi Ştefan Şaptefraţ, a judecătoarei cu Porsche de 11 mii de lei Mariana Pitic, a deputatei Violeta Ivanov sau a purtătorului de cuvânt al primăriei Chişinău, Vadim Brânzaniuc.
ANI ia locul CNI
Odată cu intrarea în vigoare, la 1 august, curent, a pachetului de legi cu privire la integritate, locul CNI va fi luat de ANI. Noua lege prevede formarea, în termen de o lună, a unui Consiliu de Integritate, care va fi constituit din 7 membri. Parlamentul, Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor şi Congresul Autorităţilor Locale vor desemna câte un membru în Consiliul de Integritate, în timp ce alţi doi membri vor fi reprezentanţi ai societăţii civile selectaţi de către Ministerul Justiţiei prin concurs, în baza unui regulament aprobat de Guvern.
Consiliul de Integritate va fi convocat în prima şedinţă de către preşedintele CNI, în termen de 15 zile de la desemnarea a cel puţin 5 membri ai Consiliului. În termen de 2 luni de la data primei sale şedinţe, Consiliul de Integritate va organiza concursul pentru suplinirea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte al Autorităţii. Aceştia vor fi numiţi în funcţii de către Preşedintele R.Moldova la propunerea Consiliului de Integritate. Durata mandatului preşedintelui şi a vicepreşedintelui Autorităţii este de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat. Membrii de până acum ai CNI îşi încetează mandatul la data numirii în funcţie a preşedintelui Autorităţii, personalul CNI fiind transferat în funcţiile corespunzătoare din cadrul Autorităţii. În acelaşi timp, toate materialele aflate în gestiunea CNI se transmit Autorităţii, iar controalele privind averea, conflictele de interese, incompatibilităţile şi restricţiile, începute de CNI vor continua potrivit procedurii prevăzute de noua lege.
Averile şi interesele funcţionarilor, pe mâna inspectorilor de integritate
Aparatul ANI va fi compus din inspectori de integritate, funcţionari publici şi personal contractual. Inspectorii de integritate vor fi angajaţi prin concurs şi vor fi responsabili de efectuarea controlului averii şi al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor şi al restricţiilor. Conform legii, candidatul la funcţia de inspector trebuie să aibă, pe lângă experienţă, o reputaţie ireproşabilă şi să nu fi făcut parte din vreun partid politic în ultimii doi ani. Candidatul care a promovat concursul pentru funcţia de inspector de integritate va fi angajat numai după prezentarea unei declaraţii de integritate pe propria răspundere şi după ce va trece testarea la detectorul comportamentului simulat (poligraf).
Inspectorii de integritate vor fi cei care vor primi şi vor procesa datele cu privire la averile deţinute, la incompatibilităţile şi conflictele de interese ale persoanelor care ocupă o funcţie publică şi, în urma controlului, vor emite acte de constatare şi vor putea aplica sancţiuni contravenţionale. În cazul în care se constată nedeclararea sau nesoluţionarea unui conflict de interese, inspectorul de integritate încheie un proces verbal cu privire la contravenţie trimite instanţei judecătoreşti spre examinare. Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese rămîne definitiv, Autoritatea sesizează organizaţiei publice sau a autorităţii responsabile de numirea în funcţie a subiectului declarării în vederea declanşării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării raporturilor de muncă.
Dacă la sesizarea inspectorului de integritate se va constata, prin hotărâre judecătorească, caracterul nejustificat al averii unui funcţionar, se poate dispune chiar confiscarea valorii averii nejustificate sau a unei părţi din avere.
