Reacția ANI, după ce Curtea Constituțională a suspendat Legea cu privire la ANI, votată de PSRM-Șor
După ce Curtea Constituțională a R. Moldova (CC) a suspendat luni, 21 decembrie, legea elaborată de majoritatea neformală cu privire la modificarea Legii Autorității Naționale de Integritate, ANI a venit cu o reacție în acest sens.
„Autoritatea Națională de Integritate salută decizia de astăzi a Curții Constituționale a R. Moldova cu privire la suspendarea Legii nr. 244 din 16 decembrie 2020, prin care un grup de deputați din Parlamentul Republicii Moldova au operat modificări în textul legii cu privire la ANI”, se arată într-o notă informativă a instituției.
Totodată, ANI a reiterat că își continuă „misiunea sa legală și mizează pe intențiile anunțate de fortificare instituțională a acesteia”.
Deși responsabilii din cadrul Autorității Naționale de Integritate (ANI) au dat aviz negativ și și-au exprimat de mai multe ori îngrijorarea față de proiectul de lege elaborat de către deputații socialiști cu privire la modificarea legii cu privire la ANI, deputații PSRM și cei din Pentru Moldova, din care fac parte transfugii din Pro Moldova și cei din Partidul Politic Șor, au aprobat miercuri, 16 decembrie, în cadrul ședinței Parlamentului, documentul în ambele lecturi.
În context, unii experți și-au exprimat îngrijorarea că votarea acestei legi va afecta activitatea ANI.
Totodată, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, președinta Autorității Naționale de Integritate (ANI), Rodica Antoci, a criticat votarea acestei legi, menționând că amendamentele ce vizează chestiuni de procedură, inițiate de către deputații socialiști „vor arunca la coșul de gunoi activitatea inspectorilor de integritate din ultimul an și jumătate”.
Potrivit documentului aprobat, procesul de control al averii și al intereselor personale va putea fi efectuat în decursul a un an după încetarea sau expirarea mandatului, a funcției publice ori de demnitate publică. Astfel, inspectorul de integritate va putea verifica datele şi informaţiile privind averea existentă a persoanei supuse controlului, precum şi modificările patrimoniale intervenite pe durata exercitării mandatelor, a funcțiilor publice sau de demnitate publică și în decurs de un an și nu 3, așa cum era până acum, după încetarea mandatului.
O altă modificare propusă de socialiști și aprobată de deputații PSRM – Șor ține de perioada de contestare a actului de constatare emis de ANI.
Dacă până la aprobarea proiectului socialiștilor, persoana care a fost supusă controlului putea contesta actul de constatare în termen de 15 zile de la primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ, odată cu modificările efectuate, „persoana care a fost supusă controlului va putea contesta actul de constatare, nemijlocit în instanța judecătorească competentă pentru examinarea acțiunii în contencios administrativ”.
Următorea modificare ține de efectele constatării încălcării regimului juridic al incompatibilităților.
Aici, socialiștii au solicitat înlocuirea textului din legea cu privire la ANI „Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunea disciplinară poate fi aplicată într-un termen de 6 luni de la data la care rămîne definitiv actul de constatare sau de la data la care expiră termenul de contestare în cazul în care actul de constatare al inspectorului de integritate nu a fost contestat” cu următorul conținut „Sancţiunea disciplinară poate fi aplicată după rămînerea definitivă a actului de constatare, în condițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară”.
„Principalele prevederi ale proiectului rezidă în ajustarea termenului în interiorul căruia pot fi efectuate procedurile de control al ANI-ului în perimetrul deținerii mandatului, precum și în termen de un an de la expirarea sau încetarea acestuia. Subsidiar, modificarea propusă instituie termene de prescripție clare pentru aplicarea sancțiunilor pentru constatările realizate, or, în formatul actual aplicarea acestora comportă un caracter infinit, fapt care denaturează complet conceptul acțiunii în timp a legii, precum și prescriptibilitatea atragerii la răspundere, care de altfel există chiar și în domeniul procesual penal. Subsidiar, modificările propuse vin să ajusteze normele procedurale la condițiile legale ale Codului Administrativ”, se menționează în nota informativă a proiectului.