Raportul Curţii de Conturi Europene

Lipsa voinţei politice şi milioanele acordate de UE

Din 2007 şi până în prezent, R. Moldova a beneficiat de ajutor financiar din partea Uniunii Europene în valoare de 782 de milioane de euro, ceea ce reprezintă, anual, aproape 37 de euro pe cap de locuitor – suma cea mai ridicată din toate ţările din vecinătatea estică a UE. Sprijinul financiar, însă, a avut un impact limitat, iar statul a înregistrat progrese neînsemnate în sectoarele către care au fost direcţionaţi banii, se arată în raportul „Asistenţa acordată de UE pentru consolidarea administraţiei publice în R. Moldova” al Curţii de Conturi Europene (CCE). În acelaşi timp, rezultatele auditului realizat de instituţia europeană arată că rezultatele reformelor nu au fost durabile din cauza mai multor factori, printre care „lipsa voinţei politice”, instabilitatea economică, guvernarea defectuoasă şi capacitatea slabă a administraţiei publice de a implementa reformele.

În pofida suportului acordat de UE, R. Moldova este în continuare cea mai săracă ţară din Europa. De la declararea independenţei, numărul populaţiei s-a diminuat în special din cauza ratei reduse a natalităţii, precum şi a ratei ridicate de migraţie a forţei de muncă, iar remiterile de bani au ajuns să aibă un rol important în viaţa economică şi socială a ţării, constată Curtea. Suportul financiar pentru dezvoltarea celor patru sectoare auditate: justiţie, finanţe publice, sănătate şi apă nu a fost pe deplin justificat, deoarece Comisia Europeană trebuia să fie mult mai strictă înainte de a transfera banii, atunci când evalua respectarea condiţiilor de către guvernarea de la Chişinău. În plus, acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu era absolut necesară, totuşi Moldova a primit 93 de milioane de euro în perioada 2012-2014, drept recompensă pentru progresele realizate.

Nicio strategie de recuperare a miliardului

După frauda bancară prin care un miliard de dolari au fost sustraşi din cele trei bănci, Comisia Europeană a anunţat în iulie 2015 suspendarea plăţilor pentru sprijinul bugetar, până la încheierea unui acord între Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi R. Moldova. Deşi Comisia Europeană a identificat în mod corect riscurile de corupţie şi de instabilitate macroeconomică în R. Moldova, reacţia sa ar fi putut să fie mai rapidă în momentul în care riscurile s-au materializat, au precizat experţii. În acelaşi timp, UE a semnalat că „trebuie să se încerce în continuare să se recupereze fondurile care au dispărut şi care nu pot fi considerate ca fiind pierdute definitiv ”. Referitor la situaţia actuală din sectorul bancar, CCE a stabilit că până la momentul auditului, desfăşurat între martie 2015-februarie 2016, „ancheta penală privind frauda bancară nu avansase foarte mult şi nu fusese elaborată nicio strategie pentru recuperarea banilor”.

Corupţia „creşte” odată cu reforma

Până în prezent, au fost alocaţi 28,2 milioane de euro pentru reforma sectorului justiţiei şi combaterea corupţiei, indicatorii internaţionali arată însă că R. Moldova a înregistrat puţine progrese în acest sens. Raportul pe 2014-2015 privind competitivitatea la nivel mondial (Global Competitiveness Report) a plasat statul pe locul 141 din 144 pentru independenţa sistemului său judiciar.

Conform Institutului de Politici Publice, încrederea cetăţenilor în justiţie a scăzut în ultimii zece ani, de la 41% la 23% la sfârşitul anului 2014. Moldova a pierdut teren în cazul Indicelui de percepţie a corupţiei, calculat de organizaţia Transparency International: în 2012 s-a clasat pe locul 94 din 176 de ţări, iar în 2015 coborâse pe locul 103 din 168 de ţări. Sectorul justiţiei era perceput de cetăţenii moldoveni ca ocupând locul al doilea din punctul de vedere al nivelului de corupţie, după poliţie.

Milioanele din sănătate şi apă

Programele de sprijin bugetar sectorial nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile naţionale, iar modul în care au fost stabilite bugetele pentru aceste programe de sprijin era şi el lipsit de claritate, afirmă Curtea ce Conturi Europeană.

În cadrul sprijinului bugetar sectorial din domeniul sănătăţii, au fost plătiţi 43,5 milioane de euro, ceea ce reprezintă 99,2 % din buget. Progresele realizate rămân în urma aşteptărilor în ceea ce priveşte protecţia financiară (şi anume, măsura în care persoanele sunt protejate împotriva consecinţelor financiare ale problemelor de sănătate) şi în ceea ce priveşte echitatea în finanţarea sistemului de sănătate. Accesul inegal la serviciile de asistenţă medicală este în continuare o problemă.

Curtea constată că serviciile publice de apă din R. Moldova sunt în continuare deficitare. Doar aproximativ 50% din populaţie are acces la apă potabilă curată, sectorul este foarte subdezvoltat, cu o capacitate instituţională slabă, iar capacitatea de acţiune a municipalităţilor în ceea ce priveşte gestionarea sistemelor şi a serviciilor legate de apă este limitată. Şi în cazul sprijinului bugetar sectorial acordat în domeniul apei, progresele realizate au fost limitate din cauza perioadei electorale, a faptului că nu se alocau fonduri de la bugetul naţional pentru investiţii în sector şi a problemelor de gestionare din cadrul Ministerului Mediului.

Recomandări ale CCE pentru Comisia Europeană

În vederea ameliorării asistenţei acordate R. Moldova de către UE, instanţa de Conturi a formulat mai multe recomandări pentru Comisia Europeană:

• Atenuarea riscurilor asociate operaţiunilor de sprijin bugetar;
• Alinierea programelor de sprijin bugetar sectorial la o strategie naţională de reformă bine concepută;
• Consolidarea utilizării condiţiilor şi a indicatorilor de performanţă;
• Stabilirea unei legături mai explicite între fondurile suplimentare acordate ca stimulent şi progresele demonstrate;
• Coordonarea proiectelor cu programele de sprijin bugetar sectorial;
• Asigurarea sustenabilităţii proiectelor.

„UE întâmpină dificultăţi semnificative în ceea ce priveşte implementarea asistenţei în R. Moldova. Instabilitatea politică şi macroeconomică, guvernanţa defectuoasă şi capacitatea slabă a administraţiei publice reduc în mod considerabil marja de manevră de care dispune Comisia pentru încurajarea reformelor”, se arată în concluziile Curţii de Conturi Europene. Întrucât se înregistraseră puţine progrese în sectoarele către care a fost direcţionat sprijinul bugetar, concluzia Curţii este că acesta a avut un impact limitat asupra consolidării administraţiei publice.