Radiografie electorală: Totul despre candidații din circumscripția nr.50
Au rămas zile numărate până la alegerile parlamentare din 24 februarie, iar în acest context ZdG lansează o serie de articole informative despre candidații care vor lupta în fiecare circumscripție uninominală.
În circumscripția uninominală nr. 50 la vest de Republica Moldova au fost înregistrați 13 pretendenți la fotoliul de deputat. Prima în buletinul de vot va figura Olga Coptu de la PDM, urmată de candidații independenți Valentina Geamăna și Gheorghe Bobeică. A patra pe listă este Maia Sandu (Blocul ACUM) urmată de Tatiana Platon de la Partidul Șor, Vadim Rotari de la PSRM, Leonard Macari (candidat independent), Gheorghe Furdui (PNL), Oleg Brega (candidat independent), Natalia Iațco de la Partidul Verde Ecologist. Lista este încheiată de candidații independenți Leonid Falcaș și Stela Stîngaci (candidat independent) dar și de Vasile Calmațui (PL).
Olga Coptu, PDM
Olga Coptu este licențiată în Istorie, USM, și în Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale la Universitatea „La Sapienza” din Roma. În 2009, fiind în Italia, a fondat, cu o fostă profesoară de la USM, „Gazeta Basarabiei”, destinată moldovenilor din Italia. Conform profilului realizat în cadrul inițiativei civice „Pentru un Parlament Curat”, Olga Coptu a revenit în R. Moldova în 2014. Tot atunci a devenit membră a PDM și și-a început activitatea în cadrul Biroului Relații Interetnice, apoi s-a angajat în calitate de consultant la Ministerul Culturii. A candidat cu PDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, dar nu a trecut în Parlament. În 2015 a devenit consilier orășenesc în consiliul primăriei Cimișlia. A renunțat la acest mandat un an mai târziu. La 21 iulie 2016 a fost numită printr-o dispoziție semnată de premierul Pavel Filip în funcția de șefă a Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD), iar la 27 iulie 2018 și-a dat demisia din această funcție.
Pe parcursul aflării în funcția de șefă a BRD reprezentanții diasporei au criticat în repetate rânduri instituția că ar fi politizată, invocând inclusiv faptul că nu a întreprins nimic ca să apere interesele cetățenilor moldoveni în procesul de judecată Diaspora vs RM de după alegerile prezidențiale din 2016. Litigiul se referea la faptul că în turul doi de scrutin, în 17 secții de votare din mai multe țări, buletinele de vot s-au epuizat, iar mii de alegători nu au putut vota. Au fost depuse 4 031 de contestații la secțiile de vot din afara țării. Instanțele de judecată, CA Chișinău, și CSJ au încetat procesul în dosarul „Diaspora” motivând că, potrivit Codului electoral, contestaţiile depuse la instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi. Șefa BRD a declarat atunci într-un interviu pentru Europa Libera că BRD este o direcţie în cadrul Cancelariei de Stat care are drept scop să asigure în primul rând o punte de legătură între autorităţi şi diasporă, şi nu să reprezinte diaspora în procese, cum ar fi cel de judecată.
Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale (CEC), în prezent Olga Coptu activează în calitate de director executiv al Fundației „Constantin MIMI”. În declaraţia de avere şi interese personale pentru anii 2017-2018 Coptu indică un venit din salariu de 235 135 de lei de la Cancelaria de Stat. În 2018, candidata PDM a achiziționat un apartament de 50 m2 cu o valoare de 250 de mii de lei.
În declarația de avere pentru anul 2017, Olga Coptu indică un autoturism, Toyota, fabricat în 2014 procurat cu suma de 10 mii de lei. Pentru Ziarul de Gardă, funcționara a explicat că mașina era avariată, de asta ar fi costat atât de puțin. „Eu am adus-o din Germania, ea era un pic avariată, un pic bine. Am înregistrat-o în R. Moldova. Anterior, vândusem altă mașină și am cumpărat-o pe asta”. După apariția articolului pe ZdG, la 27 aprilie 2018, Coptu a adăugat o altă declarație de avere pe pagina ANI, indicând că automobilul a costat nu 10.000 de lei, ci 10.000 de euro.
Autoturismul de marca Toyota, fabricat în 2014 se regăsește și în declarația pentru anii 2017-2018, fiind indicată valoarea de 10 mii de euro.
Valentina Geamăna, candidat independent
Valentina Geamăna este fostă profesoară de istorie. În 1999 a emigrat în Italia, iar în 2007 s-a întors în R. Moldova și a implementat mai multe proiecte cu sprijinul unei asociaţii din Italia, printre care şi un Centru de protecţie a femeilor victime ale abuzurilor. Pe lângă Centru, a fost deschisă o brutărie, iar venitul din urma activităţii acestei brutării vine în sprijinul Centrului pentru femeile victime ale abuzurilor. În prezent, Valentina Geamăna activează în calitate de președintă a AO „Prezicere Divină” din s. Ciuciuleni, Hâncești și este vicepreședinta asociației de voluntariat „Aktiv Life fur Kinder”.
În declarația de avere și interese personale pentru perioada 2017-2018, Valentina Geamăna indică un venit de 165 719 lei din salariu, un teren agricol de 1,017 ha și un automobil Vokswagen Sharan universal fabricat în 2001, procurat în 2016 cu 4 600 de euro. În 2016 a contractat un credit de 60 de mii de lei, scadent în 2021.
Gheorghe Bobeică, candidat independent
Potrivit informației publicate pe site-ul CEC Gheorghe Bobeică este de profesie jurnalist. În declarația de avere și interese personale, candidatul nu indică niciun venit.
Bobeică are în proprietate opt terenuri agricole dobândite în 1995 și deține 20% dintr-un apartament de 58,9 m2, dobândit în 1992.
Maia Sandu, Blocul ACUM
Conform profilului realizat în cadrul inițiativei civice „Pentru un Parlament Curat”, după ce a absolvit Academia de Studii Economice, în 1994, la vârsta de 22 de ani, Maia Sandu a fost angajată în cadrul Ministerului Economiei (MEC), în calitate de consultant şi apoi specialist principal al Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, a devenit şefă adjunctă de direcţie. Din 1998 şi până în 2005, Maia Sandu a activat în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, unde, în 2005 – 2006, lucrează în calitate de directoare a Direcţiei generale politici macroeconomice şi programe de dezvoltare. În acea perioadă instituţia era condusă de Valeriu Lazăr. După ce a plecat de la MEC, Maia Sandu s-a angajat în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în calitate de coordonatoare de program, iar ulterior, conform CV-ului, a fost consultantă pe reforma administraţiei publice locale. În 2009-2010, Sandu obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas peste ocean, în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii Directorului executiv al Băncii Mondiale. A stat acolo până în 2012, atunci când a fost numită de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) în funcţia de ministră a Educaţiei.
Maia Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Vladimir Filat, Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care s-a asociat până în vara anului 2015. În iulie 2015, Maia Sandu a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că Partidul Liberal şi Partidul Democrat au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acest episod, ea nu a mai intrat în componența guvernului PLDM-ist condus de Valeriu Streleţ, votat în iulie 2015.
În decembrie 2015, Maia Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează PAS alături de mai mulţi membri din echipa cu care a lucrat la Ministerul Educaţiei. În octombrie 2016 a fost desemnată candidat comun al dreptei proeuropene la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. În turul II, a fost sprijinită de peste 766 000 de cetățeni.
În alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Maia Sandu și PAS participă împreună cu Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, formând Blocul electoral ACUM.
Maia Sandu a indicat în declaraţia de avere și interese depusă de la Comisia Electorală Centrală (CEC) în calitate de candidată la funcția de deputat că nu a avut venituri salariale în ultimii doi ani. Aceasta a declarat că a câștigat 500 de lei românești, echivalentul a aproximativ două mii de lei moldovenești, în urma participării la o conferință la București, dar și o dobândă în mărime de 538 de dolari de la o bancă americană, unde își păstrează economiile acumulate anterior, 38,2 mii de dolari. Sandu declară că deține o Toyota RAV 4 procurată în 2012 cu 170 de mii de lei și un apartament în sectorul Buiucani al capitalei, obținute și declarate și anterior.
Datele de la Cadastru confirmă faptul că Maia Sandu deţine în proprietate un apartament pe str. Alba Iulia din Chişinău. Locuinţa are două camere și suprafaţa, conform „documentului de drept”, de 78,5 m.p. Estimat la 440,1 mii de lei, apartamentul a intrat în posesia candidatei la funcţia de preşedinte în urma unui contract de investiţie semnat în iunie 2002 între ea, pe atunci angajată a Oficiului Băncii Mondiale din Moldova, şi SA „Agenţia Municipală de Ipotecă din Chişinău” (AMIC), care gestiona construcţia blocului. Imobilul, cu preţ de piaţă de 2-3 ori mai mare decât valoarea sa cadastrală, a fost finalizat în 2003. La Cadastru, acesta a fost înregistrat pe numele proprietarei în anul 2006.
Tatiana Platon, Partidul Șor
Conform informației publicate pe site-ul CEC, Tatiana Platon este profesoară, iar în prezent nu activează nicăieri. În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, Tatiana Platon indică un salariu de 16 125 de euro obținut de la SRL „Orhidea”, Italia. Soțul acesteia a obținut un venit de 81 900 de euro din activitatea de întreprinzător. Candidata Partidului Șor deține un autoturism Fiat 500 fabricat în 2017, achiziționat cu 13 mii de euro în același an.
Vadim Rotari, PSRM
Candidatul PSRM deține funcția de account manager la „arttrash” GmbH, specializată în comunicare vizuală pentru publicitate și prezentare.
În ultimii doi ani a obținut 76 385 de euro din salariul la „arttrash” GmbH și 13 800 de lei din salariul de „Vesma-Teh” SRL. Din darea în arendă a unui apartament, candidatul a mai obținut un venit de 28 535 de euro. Vadim Rotari are în proprietate două apartamente cu o valoare de 57 și 59 de mii de euro, o casă sezonieră și mai deține 2/3 dintr-un alt apartament. Conduce un BMW din 1999, achiziționat în 2016 cu 500 de euro. Rotari are două depozite bancare unde păstrează 700 și 2100 de euro și a contractat trei credite cu o valoare de 69 880 de euro, scadente în 2022 și 2025.
Leonard Macari, candidat independent
Leonard Macari este stabilit de 18 ani în Italia. Lucrează ca asamblor la SRL „Orsato SAS”, de unde a obținut în ultimii doi ani un salariu de 52 382 de euro. Are în proprietate o casă de locuit de 164 m2, achiziționată cu 180 de mii de euro în 2005 și o Toyota Yaris din 1999, procurată în 2002 cu 1 300 de euro. Familia sa deține încă o casă de locuit de 293 m2, dobândită prin moștenire.
Macari păstrează în conturile bancare peste 28 de mii de euro, iar în 2005 a contractat un credit bancar de 180 de mii de euro, la o rată a dobânzii de 1,2%, scadent în 2025.
Gheorghe Furdui, PNL
Gheorghe Furdui activează în calitate de avocat. Într-un interviu pentru ZdG din 2018, Furdui a declarat că a plecat în Franţa acum 11 ani, după ce s-a pensionat din cadrul unor structuri guvernamentale ce ţin de domeniul dreptului. Apoi, a lucrat doi ani la Ambasadă, la Paris, fiind director administrativ.
În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, Furdui nu declară nici un salariu obținut la locul de muncă, asta în timp ce soția sa a avut un salariu de 84 de mii de euro în această perioadă. Furdui susține însă că a ridicat o pensie de 194 de mii de lei. Candidatul are în proprietate două terenuri, deține 1/2 dintr-o casă de locuit de 287 m2 și 1/2 dintr-un apartament de 115 m2. Furdui conduce un autoturism de model Volkswagen Tiguan fabricat în 2014, procurat în 2015 cu 12 mii de euro.
Oleg Brega, candidat independent
Oleg Brega este de profesie cineast și activist civic și activează în calitate de reporter voluntar la CurajTV. Din 2003 până în 2006 a fost președintele organizației non-guvernamentale „Hyde Park”. Oleg Brega a candidat independent la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, obținând 0,88% din numărul de voturi, insuficient pentru a ajunge deputat. În 2015 Brega s-a înscris în cursa pentru funcția de primar general al municipiului Chișinăului din partea Partidului „Democrația Acasă”. La alegerile locale din Chișinău din 14 iunie 2015, el a acumulat 1,37% din sufragii.
În ultimii doi ani a obținut un salariu de 1 020 de RON de la „Uber eats” și 2 654 de euro de la Google Ireland Limited. Din donațiile persoanelor fizice pe patreon.com, Oleg Brega a obținut un venit de 1 493 de euro și 1 000 de RON. Pentru moderarea unei emisiuni pentru „Reforma Art” SRL (Jurnal TV), Brega a obținut 11 091 de lei. Candidatul declară că deține o bicicletă achiziționată cu 150 de dolari în 2011.
Natalia Iațco, Partidul Verde Ecologist
Natalia Iațco este de profesie politolog și a lucrat în perioada 2015-septembrie 2018 în calitate de manager vânzări de asigurări la „Donati Assigurazioni” SAS, Italia. În prezent nu este angajată în câmpul muncii.
În calitate de manager vânzări de asigurări a obținut în perioada 2017-septembrie 2018 un salariu de 14 391 de euro. Are în proprietate două apartamente de 89,7 m2 și 57,2 m2, dobândite în 2015 și 2013 și deține 50% dintr-un alt apartament de 63 m2, dobândit în 2011. Conduce un autoturism Honda din 2008, procurat cu 1 000 de euro în 2017. În 2017, Iațco a contractat un credit de 169 de mii de euro, la o rată a dobânzii de 2,6%, scadent în 2042.
Leonid Falcaș, candidat independent
Leonid Falcaș este de profesie jurist și în prezent este student la London College of Contemporary Arts (LCCA).
Lucrează în calitate de „bar back” (n.r.: asistent de barman) la „Burger&Lobster”, Londra, unde a obținut în ultimii doi ani un salariu de 52 482 de lire sterline. În 2018 a achiziționat cu 3 500 de euro un autoturism BMW 730 D, fabricat în 2008. Falcaș deține și un depozit bancar într-o bancă din R. Moldova unde păstrează suma de 17 mii de euro. În ultimii doi ani a obținut un venit de 211 euro din dobânzi.
Stela Stîngaci, candidat independent
După ce a fost rechemată din funcția de ambasadoare a R. Moldova în Italia pe 26 decembrie 2018, Stela Stîngaci și-a anunțat intenția de a candida la alegerile parlamentare pe circumscripția nr. 50. Ambasadoarea a luat această decizie după ce la începutul acestui an mai mulți reprezentanți ai diasporei au inițiat o petiție adresată președintelui Igor Dodon prin care îi solicită să nu semneze decretul de rechemare din funcție a Stelei Stîngaci.
Stela Stângaci este ambasadoarea R. Moldova în Italia din noiembrie 2013. Potrivit CV-ului de pe site-ul Ambasadei R. Moldova în Italia, este licenţiată în drept și în filologie romano-germanică la USM. A făcut studii postuniversitare în relaţii internaţionale la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti după care doctoratul în ştiinţe politice, la Universitatea „La Sapienza” de la Roma, Italia. Înainte de a fi numită ambasadoare a deținut mai multe funcții în cadrul Ministerului de Externe al R. Moldova.
Din funcția de ambasadoare, Stela Stîngaci a obținut în ultimii doi ani un salariu de peste 320 de mii de lei și indemnizații de aproape 47 de mii de euro. Soțul Stelei Stîngaci lucrează în cadrul Procuraturii Generale, de unde a ridicat în perioada 2017-2018 un salariu de peste 626 de mii de lei. O altă sursă de venit a familiei a fost vânzarea unui apartament – 860 de mii de lei. Stela Stîngaci are în proprietate un apartament de 33,3 m2 și două autoturisme: un BMW 730D fabricat în 2006, achiziționat cu 4 000 de euro în 2014 și o Toyota Rav4 din 2007, procurată în același an cu aproape 23 de mii de euro. Familia Stîngaci păstrează în conturile bancare peste 20 de mii de lei și aproape 115 mii de euro. Stela Stîngaci delcară și un credit de 52 de mii de euro contractat în 2016.
Vasile Calmațui, PL
Vasile Calmațui este originar din Ungheni, iar din 1993 locuiește în Franța. A lucrat după studii ca inginer programator, iar din anul 2000 a creat și conduce o întreprinderea de vânzări online „WEXIM”. A obținut Licența în Științe Economice la Universitatea Paris XI, și un Master în Informatică (nivel inginer) la Universitatea Paris VII.
Pentru ultimii doi ani Vasile Calmațui declară un venit de 3 000 de euro din salariu, 20 de mii de lei și circa 7 500 de euro din depuneri la instituțiile financiare. Deține șase terenuri dobândite prin moștenire, două apartamente, dintre care unul a fost dobândit prin donație, iar cel de-al doilea − prin moștenire, o casă de locuit dobândită la fel, prin moștenire și trei localuri, dintre care două sunt comerciale, în Franța. Candidatul PL păstrează în conturile bancare peste 140 de mii de lei și aproape 100 de mii de euro. Din dobânzi bancare a obținut în ultimii doi ani un venit de circa 20 de mii de lei și peste 7 000 de euro.
Vasile Calmațui este președintele Asociației „LaParis”, membru al consiliului la asociațiile „Unirea Face Puterea” și „Sfântul Ștefan ce Mare” din Franța și membru al consiliului republican al PL.
Vezi AICI lista tuturor secțiilor de votare din Circumscripția nr. 50
