R. Moldova: portret statistic al femeilor în administrația publică locală 

În septembrie 2000, R. Moldova își asuma pe un termen de cinci ani o serie de obiective de dezvoltare, printre care se număra și promovarea femeilor în viața politică, și anume: o pondere de 25% de femei în funcția de primăriță, 25% de femei în funcția de consilieră raională, 40% de femei – în funcția de consilieră locală și 30% de femei –  deputate în parlament. Niciunul din aceşti indicatori nu a fost realizat către anul 2015, iar R. Moldova, deși a înregistrat mici progrese, rămâne repetentă la capitolul realizării indicatorilor de gen până în prezent.

În septembrie 2015, R. Moldova s-a angajat să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă 2030, care își propune să continue într-o formă mai accelerată realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, inclusiv asigurarea participării depline și eficiente a femeilor și asigurarea egalității de șanse pentru accederea în posturi de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică.

Femei alese în funcția de primăriță

La ultimele alegeri locale (2019), numărul femeilor alese în funcția de primăriță a crescut comparativ cu scrutinele anterioare – 21,8% comparativ cu 18% în 2011 și 20,6% în 2015. Din totalul de 1019 femei înregistrate în cursa electorală, 196 au obținut majoritatea voturilor. Deși rezultatul este relativ mai bun, nu putem vorbi despre o creştere considerabilă a numărului de femei în funcția de primăriță, fiind înregistrată o tendinţă de creştere extrem de modestă la capitolul îmbunătăţirii indicatorilor de gen. În comparație, numărul candidaților de gen masculin a fost de 2,7 ori mai mare – 2742, dintre care au fost aleși în funcția de primar 702. 

În 2019, cea mai mică pondere a femeilor candidate la funcția de primăriță a fost înregistrată în municipiul Bălți – 14,3% (3 candidate), urmat de raionul Nisporeni – 16,2% (12 candidate) și municipiul Chișinău – 17,3% (22 de candidate). Pe de altă parte, o pondere a femeilor candidate mai mare – de 35%, a fost înregistrată în următoarele regiuni ale țării: raionul Anenii Noi – 38,2% (42 candidate), raionul Edineț – 35,9% (46 de candidate) și raionul Fălești – 35,3% (54 de candidate).

Femei alese în consiliile locale și raionale

La alegerile locale din 2019, ponderea femeilor alese consiliere locale de nivelul I (orășenesc, sătesc, comunal) a fost de 36,5%. Din totalul de 10 472 de consilieri aleși, 3 823 sunt femei. Comparativ cu scrutinul din 2015, am înregistrat o creștere a femeilor în rândurile consilierilor locali cu 6,5%.

În comparație cu anul 2015, când ponderea femeilor în funcția de consilieră raională sau municipală era de 18,5%, în 2019 a fost înregistrată o creștere cu 8,6 puncte procentuale. Astfel, deși obiectivul de 25% a fost stabilit pentru anul 2015, Republica Moldova a reușit să ajungă și să depășească ușor această limită abia patru ani mai târziu, la scrutinul din 2019 – din cei 

1108 de consilieri locali de nivelul II aleși, 300 sunt femei, iar 808 sunt bărbați, femeilor consiliere revenindu-le, respectiv, o pondere de 27,08%. 

Partidul politic este actorul principal care determină decizia de a candida

Majoritatea candidaților la alegerile locale din 2019 (97,5%), atât bărbați cât și femei, au fost înaintați de partide politice. Doar 253 de femei, puțin peste 1%, au candidat independent la funcțiile de primăriță, consilieră locală și consilieră raională sau municipală, iar în restul cazurilor, candidatele la alegeri au reprezentat partide politice. Au reușit să câștige scrutinul electoral 118 candidate independente – 26 pentru funcția de primăriță, 91 pentru funcția de consilieră locală și o singură candidată independentă a fost aleasă în funcția de consilieră raională/municipală.

Stereotipurile de gen rămân a fi cea mai mare provocare pentru femeile din Republica Moldova

În Republica Moldova există cel mai bun mecanism de accedere a femeilor în politică, însă convingerea acestora că de implicarea lor activă depinde situația social-economică, dar și echitatea socială din țară, încă mai rămâne o provocare, consideră Catinca Mardarovici, Directoarea Executivă a Clubului Politic al Femeilor 50/50, activistă pentru drepturile femeilor și fostă deputată în Parlamentul Republicii Moldova. 

„Implicarea politică cere dorință, curaj și calificare, o anumită pregătire, informare despre cum funcționează instituțiile politice, partidele, Consiliile și Parlamentul. Stereotipurile de gen însă sunt cea mai mare provocare pe care femeile încă trebuie să o confrunte. Cea mai importantă schimbare care ar trebui să se producă în Republica Moldova este  schimbarea mentalității femeilor și bărbaților cu privire la rolurile de gen ale acestora, adică reducerea  impactului  stereotipurilor de gen  cu privire la  participarea femeilor în politică”, susține fosta deputată în Parlamentul Republicii Moldova.

Totodată, aceasta susține că, deși în Republica Moldova există un mecanism bun de accedere a femeilor în funcții politice, acest fapt nu elimină barierele structurale, cum ar fi lipsa creșelor, lipsa serviciilor „după școală” pentru copii, insuficiența serviciilor de îngrijire a persoanelor cu dizabilități și persoanelor în etate. „Îngrijirile rămân în continuare pe umerii femeilor, ceea ce reduce semnificativ implicarea acestora în viața politică”, conchide Catinca Mardarovici.