R. Moldova – dificilul drum spre Occident
E nevoie de o schimbare radicală de mentalitate a politicienilor de la Chișinău, în special atunci când vine vorba de modul în care se raportează la UE și la cetățenii R. Moldova, de această părere este Siegfried Mureșan, deputat al Grupului PPE în Parlamentul European, membru al Delegației parlamentare UE – R. Moldova.
„Ne despart câteva săptămâni de Summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga. La precedentul summit, de la Vilnius, s-au luat câteva decizii istorice, dar s-au înregistrat și unele eșecuri, care au modificat în ultimii doi ani arhitectura de securitate a Europei.
Printre premianții de la Vilnius s-a numărat și R. Moldova, care, ulterior, a atins două obiective majore în relația cu Uniunea Europeană: semnarea Acordului de asociere și liberalizarea regimului de vize.
Alegerile legislative din R. Moldova de anul trecut au confirmat opțiunea pro-europeană a țării. Însă, din noiembrie și până în prezent, a avut loc un fenomen ciudat: încrederea cetățenilor în partidele pro-occidentale a scăzut și, implicit, vectorul pro-european a început să se clatine.
Măcinată de corupție, sărăcie și scandaluri, precum cel al devalizării Băncii de Economii, societatea din R. Moldova este tot mai neîncrezătoare în oamenii politici de la Chișinău. Efectul este că, în ultimul barometru de opinie publică, cei care preferă aderarea la Uniunea Eurasiatică (50%) îi depășesc pe cei care optează pentru UE (32%).
În tot acest timp, relațiile dintre UE și R. Moldova s-au întărit. Răspunsul prompt al UE la embargourile impuse de Rusia, materializat prin ridicarea cotelor la exportul de fructe sau eliminarea lor totală la vinuri, a contribuit la evitarea unui colaps economic al țării, puternic dependentă de exportul produselor agricole. Uniunea a devenit astfel principalul partener comercial al țării.
De asemenea, UE va furniza asistență financiară nerambursabilă de 410 milioane de euro în perioada 2014-2017. Acest lucru face din R. Moldova cel mai mare beneficiar de asistență financiară europeană pe cap de locuitor din afara Uniunii.
Banii sunt destinați sprijinirii reformelor în administrație, inclusiv în domeniul judiciar, dezvoltarea infrastructurii și modernizarea sectorului agricol. La capitolul infrastructură intră și construcția gazoductului Iași-Ungheni, cofinanțat din fonduri europene. Acest proiect este prima sursă alternativă la gazul rusesc, iar după extinderea lui până la Chișinău, va putea asigura peste jumătate din necesarul de gaz al R. Moldova. Uniunea a făcut tot ce a putut pentru a arăta că dorește o R. Moldova puternică și pe picioarele ei, în timp ce Federaţia Rusă a acționat pentru a o slăbi și a o șantaja.
Și, totuși, de ce nu se catalizează acest sprijin într-o mai mare susținere pentru UE?
Recent, am efectuat o vizită la Chișinău, unde am constatat că încrederea în UE depinde de încrederea în partidele proeuropene și în oamenii politici care pledează pentru cauza europeană. Însă unitatea de măsură corectă pentru evaluarea relației din tre UE și Moldova este atașamentul pro fund al UE pentru prosperitatea și se cu ritatea Republicii Moldova. Rezultatele există, sunt concrete și trec dincolo de spri jinul financiar. Este nevoie ca atât oa menii politici de la Chișinău, cât și de la Bruxelles să comunice în mod convingător despre rolul UE în schimbările pozitive din R. Moldova.
Cetățenii moldoveni au așteptări imediate și obiective cuantificabile în timp. Liberalizarea vizelor sau semnarea Acordului de asociere au întreținut aceste așteptări, însă momentan ei nu întrevăd pasul următor, acest lucru generând frustrare. Cred că obiectivul trebuie să rămână aderarea la UE, însă stabilirea unor termene nu ajută, în special în contextul în care R. Moldova are multe reforme de implementat. Prioritatea trebuie să fie implementarea Acordului de asociere. Din implementarea acestui acord reiese modernizarea R. Moldova. Acest acord este cel mai complex instrument pentru apropierea R. Moldova de Europa avut vreodată.
În ultimele recomandări adresate de Comisia Europeană în contextul rapoartelor anuale de țară, reformarea justiției și lupta împotriva corupției sunt primele pe listă. Deseori am auzit la Chișinău despre succesul reformării justiției din România și despre cum eforturile noastre sunt un model. Însă acest lucru a durat zece ani, iar progresele nu sunt încă ireversibile, după cum putem vedea din atitudinea parlamentului de la București în privința cererilor procurorilor.
De asemenea, reforma administrativ-teritorială este o altă prioritate. La o populație de 3,5 milioane, R. Moldova are aproape 900 de primării. Comparativ, România are puțin peste 3.200 – chiar și așa prea multe. Cheltuielile ridicate cu aparatul administrativ, cuplate cu ineficiența acestuia duc la o risipă de fonduri. O administrație locală eficientă este esențială și pentru implementarea ajutorului, inclusiv financiar, oferit de UE.
Aceste reforme trebuie să fie clădite pe un fundament solid: un stat de drept funcțional și care își servește cetățenii. În opinia mea, este nevoie de o schimbare radicală de mentalitate a politicienilor de la Chișinău, în special atunci când vine vorba de modul în care se raportează la UE și la cetățenii R. Moldova.
Acordul de asociere semnat anul trecut este unul dintre cele mai ambițioase instrumente legale pe care Uniunea le-a agreat cu un partener extern. Cred că implementarea acestui acord ar trebui să fie prioritatea zero a Chișinăului în următorii ani. În caz contrar, tendința din ultimii ani ar putea fi inversată, iar R. Mol dova ar putea rămâne într-o zonă gri în Europa: prinsă între ambițiile expansioniste ale Rusiei și o Uniune Europeană tot mai integrată”, este de părere Siegfried Mureșan.
Sursa: revista22.ro
