Protest în susținerea lui Stoianoglo, dar fără candidatul „poporului”. Igor Dodon: „Adevăratul președinte nu-i numește hoți și bandiți pe cetățenii săi”
Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) a organizat vineri, 8 noiembrie, un protest în fața Comisie Electorale Centrale (CEC) cu puțin timp înainte ca membrii CEC să se întrunească în ședință. Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a declarat că alegerile prezidențiale, în care candidatul susținut de partidul său a pierdut, nu ar fi „legitime” și că „Maia Sandu nu este „președinte legitim”. Alexandr Stoianoglo nu s-a prezentat la manifestare.
„Noi nu am ales-o. Moldovenii din țară nu au votat-o pe Maia Sandu. De aceea noi nu o recunoaștem pe Maia Sandu în calitate de președinte. Adevăratul președinte este Stoianogl, pe care noi l-am promovat și pe care cetățenii din țară l-au votat. Adevăratul președinte nu fuge din țară la nu știu ce mitinguri. Adevăratul președinte nu-i numește hoți și bandiți pe cetățenii săi (…)”, a declarat Igor Dodon.
Fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, numit de socialiști „candidatul poporului”, a evitat să condamne public acțiunile condamnatului fugar Ilan Șor de corupere a alegătorilor și finanțare ilegală a partidelor politice. ZdG a scris anterior că candidatul socialiștilor a afirmat la mijlocul lunii octombrie că „nu a avut și nu are nicio relație cu domnul Șor”. Tot el însă, anterior, declara că „el cu familia domnului Șor trăiesc în aceeași scară mai mult de 20 de ani, îl cunosc pe domnul Șor de când era mic, mergeam la sărbători organizate de familia lui.”
Vicepreședinte Parlamentului, Vlad Batrîncea, a spus că socialiștii cer ca CEC să fie condusă de „reprezentanții opoziției și reprezentanți ai societății civile”.
„Am venit să cerem depolitizarea CEC și am venit să spune că vrem alegeri libere”, a menționat deputatul.
Vlad Batrîncea a declarat vineri în cadrul unui briefing în Parlament, că Partidul Socialiștilor a depus o sesizare la Comisia Electorală Central cu privire la încălcările din turul doi al alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie.
„În cele trei zile de la turul doi al alegerilor prezidențiale, juriștii PSRM au analizat sute de materiale ale observatorilor noștri, care au fost prezenți la fiecare secție de votare, atât în Moldova, cât și în străinătate, au analizat concluziile organizației Promo-Lex și raportul preliminar al OSCE privind neregulile comise în turul doi al alegerilor prezidențiale și au înaintat o sesizare la Comisia Electorală Centrală.
Cerem Comisiei să ofere răspunsuri clare cu privire la ilegalitățile admise, inclusiv utilizarea masivă a resurselor administrative, agitația și propaganda în ziua tăcerii și în ziua votării, intimidarea alegătorilor”, a declarat vicepreședintele, subliniind că alegerile recente nu ar fi fost „libere și corecte și că rezultatele acestora trebuie revizuite”.
Vlad Batrîncea a menționat că, în preajma alegerilor parlamentare care vor avea loc anul viitor, este necesară „depolitizarea” CEC, a Curții Constituționale, a Consiliului Audiovizualului și a altor organe de stat, precum și demiterea conducerii „Teleradio-Moldova”, care ar fi „acționat în favoarea Maiei Sandu, fapt confirmat în raportul preliminar al OSCE”.
După trei zile de tăcere, candidatul socialiștilor la funcția de președinte, Alexandr Stoianoglo, și-a recunoscut înfrângerea, dar nu pe deplin.
Într-un mesaj video pe rețelele de socializare, fostul procuror general a acuzat, din nou, că structuri cheie ale statului, inclusiv presa și societatea civilă, că ar fi afiliate politic și „capturate”.
Deși a pierdut în fața Maiei Sandu după ce acumulat doar 44.65% dintre voturi, Stoianoglo a declarat că „nu e o înfrângere finală, e doar o bătălie pierdută”.
Alexandr Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) a făcut ultimele declarații de presă în seara zilei de 3 noiembrie, la scurt timp după închiderea secțiilor de votare din țară. Peste câteva ore, acesta a publicat o postare pe rețelele sociale în care sugera că presa ar „manipula, isteriza și dezbina artificial societatea”.
În primele declarații după închiderea secțiilor de votare din țară, fostul procuror general a precizat că prezența masivă la vot arată că cetățenilor țării le pasă de soarta ei. Acesta a mulțumit alegătorilor pentru prezența la vot și a afirmat că deține informații despre „aducerea organizată a alegătorilor atât în țară cât și peste hotare, despre probleme în organizarea alegerilor în stânga Nistrului”.
Ziarul de Gardă a investigat sub acoperire, cu ajutorul unei camere ascunse, rețeaua lui Ilan Șor, pe ultima sută a campaniei electorale pentru prezidențiale și referendum. În ancheta „În slujba Moscovei 2”, jurnalista ZdG, Natalia Zaharescu, a pătruns într-un grup al acestei rețele, fiind racolată ca „activistă” sub numele de cod „Irina Zahar”.
Jurnalista ZdG a primit bani pentru participarea la o întâlnire electorală cu două zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale chiar în centrul capitalei, a primit indicații pe cine să voteze cu o zi înainte de scrutin, a fost somată cu argumente false să aleagă NU la referendum chiar pe 20 octombrie și, în final, i s-a dictat pe cine să voteze în turul doi al prezidențialelor.
Dacă înainte de 20 octombrie țintele rețelei lui Șor au fost referendumul și deturnarea cursului european al R. Moldova, înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale, chiar și după ce zeci de lideri au fost percheziționați, reținuți și arestați, rețeaua a fost mobilizată să-l susțină pe Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor lui Igor Dodon.
La 11 octombrie 2024, ZdG a publicat prima parte a investigației „În slujba Moscovei”. Timp de trei luni, Măriuța Nistor, reportera ZdG sub acoperire, acționând sub o identitate falsă, a participat la așa-zisele proteste organizate de oamenii lui Șor înainte sau după ședințe de judecată, la întâlniri electorale cu unul dintre candidații lui Șor, pe care însă oamenii oligarhului care se ascunde la Moscova mizează că va fi scos din cursă și chiar a împărțit pliante cu falsuri despre Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică.
Reporterei ZdG i-a fost deschis un cont într-o bancă de stat din Rusia, folosind date personale care NU există în realitate. Cu ajutorul echipei tehnice a ZdG, am „clonat” un buletin de identitate cu date inventate, iar în luna septembrie, după aproape două luni în slujba lui Șor și a Moscovei, reportera ZdG a primit „iablociki”-le (meriȘOaRele, n.r.) promise, adică 15 mii de ruble rusești, echivalentul a circa 2,7 mii de lei. În final, s-a ales cu mai puțini bani pentru „munca” sa după ce, pe drum, au fost percepute mai multe comisioane, atât de către băncile implicate în tranzacții, cât și de către persoanele fizice care o coordonau. În octombrie, pe același cont au fost transferate încă 15 mii de ruble. În toată această perioadă, reportera ZdG era telefonată periodic „de la Moscova” pentru a i se mulțumi pentru activitatea sa.
