Profilul Blocului electoral ACUM
În perioada 31 ianuarie—22 februarie 2019, ZdG publică un supliment cu profilurile candidaţilor la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, realizate în cadrul Iniţiativei Civice pentru un Parlamentul Curat 2019, în baza unor criterii de integritate care au fost prezentate public şi transmise partidelor politice. Sunt publicate profilurile candidaţilor partidelor care se situează pe primele locuri în preferinţele electorale ale cetăţenilor conform Barometrului Opiniei Publice din noiembrie 2018. În această ediţie, publicăm 8 profiluri ale candidaţilor Blocului electoral ACUM. Săptămâna trecută au fost publicate profilurile candidaţilor Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, iar în numerele următoare urmează profilurile candidaţilor Partidului Democrat din Moldova şi ai Partidului Şor.
Blocul electoral ACUM e constituit din două formaţiuni politice extraparlamentare – Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” (PPDA), care vor participa în comun la alegerile parlamentare din 24 februarie.
Predecesoarea PPDA este Platforma Civică Demnitate şi Adevăr (DA), constituită din mai mulţi lideri de opinie, jurnaişti şi experţi. Din primăvara anului 2015, Platforma DA a organizat proteste de amploare paşnice, iar la 6 septembrie 2015, în PMAN din Chişinău, a iniţiat o acţiune de protest non-stop. În decembrie 2015, o parte din grupul de lideri ai platformei a pus bazele Partidului politic PPPDA, prin redenumirea unei formaţiuni deja existente — Partidul Forţa Poporului.
În iunie 2018, liderul PPDA, Andre Năstase, a fost candidatul PPDA, al PLDM şi al PAS pentru Primăria Chişinău, câştigând alegerile cu 52,57% din voturi, devansându-l cu peste 5% din voturi pe candidatul socialiştilor, Ion Ceban. Totuşi, Năstase nu a obţinut mandat de primar, după ce judecătoarea Rodica Berdilo, a decis invalidarea alegerilor, pe motiv că ar fi făcut agitaţie electorală în ziua alegerilor.
PAS a fost constituit la 15 mai 2016 şi înregistrat de Ministerul Justiţiei la 26 mai, acelaşi an. Preşedinta PAS este fosta ministră a Educaţiei, Maia Sandu, iar printre membri se regăsesc mai mulţi foşti angajaţi din echipa sa de la minister. PAS şi PPDA au desemnat-o pe Maia Sandu în calitate de candidat comun la funcţia de preşedinte la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016.
Oficial, blocul ACUM a fost creat pe 16 decembrie 2018, atunci când Sandu şi Năstase au semnat un acord de constituire a acestei structuri. La 21 decembrie 2018, blocul electoral a fost înregistrat la CEC ca şi participant în scrutinul din 24 februarie.
Pe listele Blocului ACUM se regăsesc mai mulţi parlamentari şi membri ai PLDM, intelectuali, experţi şi activişti din mediul asociativ.
Pe site-ul oficial al Blocului „ACUM”, cei doi lideri se angajează, prioritar, să combată corupţia şi să reformeze sistemul judiciar, să asigure creşterea nivelului de trai prin mărirea veniturilor pentru fiecare categorie socială, să relanseze domeniul educaţiei şi să modernizeze sistemul de sănătate.
Potrivit rapoartelor financiare depuse în 2018, PAS a declarat din cotizaţiile membrilor de partid şi din donaţiile simpatizanţilor suma de 825.773 de lei. PAS mai raportează servicii de comodat pentru mai multe autoturisme ale membrilor săi, închiriate pentru diverse activităţi politice şi care au însumat 29.518 de ei. Pentru întreţinerea sediului, PAS a cheltuit 184.871 de lei, iar pentru remunerarea personalului – 72.449 de lei. Pentru deplasări în ţară şi în străinătate s-au cheltuit 16.160 de lei. La capitolul „alte cheltuieli”, a fost raportată suma de 152.460 de lei. În total, în 2018, un număr de 825 de persoane au cotizat sau au donat pentru acest partid.
Pentru 2018, PPDA a raportat la CEC, ca sursă de finanţare, suma de 442.874 de lei, dintre care 155.414 lei – alocaţi din bugetul de stat şi 287.460 – din alte surse. PPDA a raportat ca şi donaţii suma de 216.504 lei, din care 158.600 – din partea membrilor de partid, 53.904 – din partea unor persoane fizice şi 4.000 de lei – din partea unor persoane juridice. Partidul a cheltuit cu întreţinerea sediilor 116.737 de lei. Alte 264.007 de lei – pentru presă şi materiale promoţionale. În lista cotizanţilor PPDA se regăsesc 121 de nume, în special membri ai acestei formaţiuni.
Profil candidat: Maia Sandu, lidera PAS, Blocul ACUM
Integritatea în activitatea politică
Maia Sandu s-a născut la Risipeni, raionul Făleşti. În 1994, a absolvit Academia de Studii Economice, iar la vârsta de 22 de ani a fost angajată la Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC), în calitate de consultant şi apoi specialist principal al Direcţiei colaborare şi organizaţii economice internaţionale. Ulterior, a devenit şefă adjunctă de direcţie.
Din 1998 până în 2005, a activat în calitate de economistă în cadrul Oficiului Băncii Mondiale din Moldova. Ulterior, revine la MEC, în calitate de şefă de direcţie (2005 – 2006). În 2009-2010, obţine masterul la Harvard Kennedy School of Government din SUA. A rămas la în Washington DC, devenind, în 2010, unul dintre consilierii directorului executiv al Băncii Mondiale. S-a aflat acolo până în 2012, când a fost numită de PLDM în funcţia de ministră a Educaţiei.
Sandu a făcut parte din guvernele conduse de Filat, Leancă şi Gaburici, toate formate de PLDM, partid cu care s-a asociat până în vara anului 2015. În iulie 2015, a fost desemnată de PLDM drept candidată la funcţia de prim-ministru, doar că PL şi PD au refuzat să discute candidatura ei, după ce Sandu a venit cu mai multe precondiţii pentru a accepta funcţia. După acest episod, ea nu a mai intrat în componenţa guvernului PLDM condus de Streleţ, votat în iulie 2015. În decembrie 2015, Sandu s-a distanţat definitiv de PLDM, anunţând că fondează PAS, alături de mai mulţi membri din echipa cu care a lucrat la ME. În alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Sandu şi PAS participă împreună cu Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr”, formând Blocul electoral „ACUM”. Ea candidează şi în Circumscripţia uninominală nr. 50 din Diasporă, care cuprinde mai multe ţări din UE.
Integritatea în declararea averii şi intereselor personale
Sandu a indicat în declaraţia depusă la CEC în calitate de candidată la funcţia de deputat că nu a avut venituri salariale în ultimii doi ani. Ea arată că a câştigat 500 de lei româneşti, echivalentul a 2 mii de lei, în urma participării la o conferinţă la Bucureşti, dar şi o dobândă de 538 USD de la o bancă americană, unde îşi păstrează economiile, 38,2 mii USD. Sandu a declarat aceeaşi maşină, o Toyota RAV 4 şi un apartament în sect. Buiucani, obţinute şi declarate şi anterior.
Integritatea în exercitarea funcţiei publice şi/sau de partid
Sandu a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat, în valoare de 9,5 şi, respectiv, 5 miliarde de lei, pentru cele 3 bănci, Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank, aflate astăzi în proces de lichidare. Doar că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, Sandu nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul Pavel Filip, s-a opus iniţial, întrebându-se, printre altele, „de ce eu trebuie să votez această prostie”. „Să ne amintim cine erau deponenţi la BEM. Nu erau oameni foarte bogaţi, pentru că BEM era o bancă de stat, unde îşi ţineau economiile pensionarii, oamenii de la ţară. Deci, aceştia urmau să rămână fără economiile lor peste noapte. (…) Deponenţii nu trebuie să suporte costul iresponsabilităţii unor demnitari. Statul trebuie să suporte acest preţ, statul trebuie să găsească vinovaţii, resursele şi să le întoarcă în buget”, şi-a argumentat Sandu votul din 27 martie 2015.
Cazier judiciar
În electorala prezidenţială din noiembrie 2016, mai multe instituţii media au titrat, cu referire la declaraţiile lui Igor Popa, pe atunci, procurorul mun. Chişinău, că numele Sandu ar figura într-o cauză penală care viza licitaţia organizată anterior de ME pentru achiziţionarea camerelor de supraveghere la bacalaureat. La rândul său, Maia Sandu a declarat că a aflat din mass-media despre acest dosar. Până la urmă, reprezentanţi ai PG au comunicat pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat că „pe acest caz, în noiembrie 2016, a fost emisă ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale, din lipsa componentei de infracţiune”.
La 4 octombrie 2018, în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, Sandu şi PAS au fost ţinta unei comisii parlamentare de anchetă „pentru elucidarea circumstanţelor de fapt şi de drept ale acuzaţiilor de imixtiune din partea Fundaţiei „OtwartyDialog” (Dialog Deschis) şi fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale R. Moldova şi a finanţării unor partide politice”. Din comisie au făcut parte trei deputaţi PDM, doi socialişti şi unul de la grupul PPE. Presa apropiată guvernării a scris în ultimele luni că fundaţia „Dialog Deschis” ar fi finanţat mai multe deplasări în străinătate ale PAS şi PPDA. La rândul ei, preşedinta fundaţiei a negat faptul că a finanţat partidele de opoziţie din R. Moldova, spunând că fundaţia activează corect şi că în spatele încercărilor de a o denigra se află Vladimir Plahotniuc, preşedintele PDM.
Profil candidat: Andrei Năstase, liderul PPDA
Integritatea în activitatea politică
În politică, Andrei Năstase s-a lansat, oficial, pe 13 decembrie 2015, odată cu alegerea sa în funcţia de preşedinte al PPDA, formaţiune care a organizat mai multe proteste antiguvernamentale la Chişinău în anii 2015-2016.
Năstase nu a participat la alegerile prezidenţiale din 2016, retrăgându-se în favoarea Maiei Sandu. Ulterior, la alegerile locale anticipate din 2018, a fost candidat pentru Primăria Chişinău, a câştigat scrutinul, dar nu a devenit primar, deoarece instanţele de judecată au invalidat votul, pe motiv că Năstase ar fi făcut agitaţie electorală în ziua alegerilor. Pentru parlamentarele din 24 februarie 2019, Năstase candidează pe listele Blocului „ACUM”, format din PAS şi PPDA şi susţinut de PLDM, dar şi în circumscripţia uninominală nr. 33, care cuprinde mai multe suburbii ale Chişinăului.
Integritatea în declararea averii şi intereselor personale
Năstase locuieşte într-o casă din or. Codru, mun. Chişinău. Oficial, conform datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei şi are o suprafaţă de 156 m.p., fiind dat în exploatare în 2014. Casa este înregistrată pe numele mamei sale, Anna, de 79 de ani, care locuieşte în satul ei de baştină, Mândreşti, Teleneşti. Năstase a trecut casa în declaraţiile de avere prezentate organelor abilitate în timpul campaniilor electorale în care a participat. „Când am început să-mi construiesc casa, era o perioadă foarte tulbure, când m-am luat la luptă cu acest regim care, pe de o parte, îşi zicea pro-european, iar pe de altă parte, jefuia oamenii, îi deposeda de afaceri. Atunci am zis că, dacă ies în spaţiul public şi mă bat cu ei, atunci trebuie să mă protejez. N-am făcut nimic altceva decât să mă protejez şi mi-am protejat ceea ce aveam mai scump – casa familiei mele” – a explicat Năstase de ce a înscris casa pe numele mamei sale. Deşi în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate depusă în 2016 la Comisia Electorală Centrală (CEC), dar şi în declaraţia de avere şi interese depusă la CEC în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, liderul PPDA indica 10 construcţii la categoria „case de locuit”, informaţie intens mediatizată la instituţiile de presă afiliate PDM, în realitate, Năstase este proprietarul sau co-proprietarul a doar 3 case, celelalte 7 fiind construcţii accesorii şi anexe. Astfel, pe lângă casa de la Codru, în care locuieşte, Năstase este şi proprietarul casei părinteşti de la Mândreşti, care i-a fost lăsată drept moştenire cu toate anexele. De asemenea, familia lui Năstase a primit drept moştenire 2/3 din casa părinţilor soţiei sale, din Bubuieci, mun. Chişinău. Alături, pe aceeaşi stradă, soţii Năstase mai deţin două terenuri pentru construcţii: unul de 25 de ari, cumpărat în 2010 de la mama soţiei politicianului, şi altul cu suprafaţa de 14 ari. Soţii Năstase au în proprietate şi un apartament de 32 m.p. la Botanica şi două terenuri extravilane la Durleşti, mun. Chişinău.
În declaraţia pe proprie răspundere depusă în cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, Andrei Năstase a indicat faptul că, în ultimii doi ani nu a avut venituri oficiale. În schimb, soţia sa, care locuieşte împreună cu copiii familiei Năstase în Germania, a avut un venit anual de aproape 68 de mii de euro (1,33 milioane de lei) de la o companie germană, în declaraţie nefiindu-i indicat numele. De asemenea, în bugetul familiei Năstase au mai intrat 14,04 mii de euro (300 de mii de lei) sub formă de indemnizaţii pentru copiii minori, dar şi 35 de mii de euro (700 de mii de lei) obţinuţi în urma vânzării unui automobil de model Mercedes S350. Andrei Năstase mai declară nouă terenuri, o casă de locuit în or. Codru, un apartament şi mai multe bunuri imobile primite drept moştenire în s. Mândreşti, r. Teleneşti. Acesta declară un singur automobil, un Nissan Maxima, fabricat în 2004 şi cumpărat în 2005.
Până a intra în politică, Năstase, jurist de profesie, a fost procuror, până în 2000, apoi vicedirector la Compania de Stat Air Moldova. În 2002, a devenit avocat, practicând această activitate până la implicarea în politică. Năstase a fost unul dintre avocaţii oamenilor de afaceri Viorel şi Victor Ţopa, condamnaţi la închisoare în R. Moldova, dar care s-au refugiat în Germania. Victor Ţopa, proprietarul Jurnal TV, este şi naşul de cununie al lui Năstase.
Integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid
Rise Moldova a scris în campania electorală din 2016 că acesta a lucrat mai puţin de trei ani într-o instituţie publică. Pe 22 august 1997, a fost angajat la Procuratura transporturi din Chişinău. Într-un răspuns către RISE Moldova, PG preciza că „în arhivă au fost identificate unele acte întocmite de ajutorul procurorului de transport Năstase, privind controalele efectuate asupra mai multor aspecte ale activităţii întreprinderilor din domeniul aviaţiei civile, inclusiv la ÎS Air Moldova”. Procuratura Generală: Deşi, ca urmare a controalelor, au fost stabilite un şir de derogări în activitatea Air Moldova (aflată în subordinea Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC), condusă atunci de Victor Ţopa – n.r.), nu au fost întreprinse actele de reacţionare de procuror pe măsura încălcărilor depistate, nota RISE Moldova, cu referire la răspunsul PG. „Am acceptat oferta Air Moldova pentru că era de perspectivă, cu investiţii străine foarte mari. Este pură speculaţie că plecarea mea este legată de controalele la Air Moldova sau la ASAC şi dosare iniţiate contra lui Victor Ţopa. Eu nu am emis nicio ordonanţă pe numele lui Ţopa şi nu am fost implicat în dosarele intentate de procuratură contra lui. De fapt abia în 2002, regimul comunist a pornit mai multe dosare contra lui Victor Ţopa”, declara Năstase, pentru aceeaşi sursă.
Tot Rise Moldova nota că de numele lui Năstase sunt legate o serie de tranzacţii financiare făcute de companii offshore, care au intrat în vizorul anchetatorilor. Potrivit unei anchete derulate de autorităţile din Moldova privind o serie de transferuri efectuate în conturi din Moldova de compania Aero Flight Limited din Gibraltar, mama lui Năstase a primit suma de 101.000 de euro în conturile de la două bănci din Moldova. Alte 1,37 milioane lei au intrat apoi în conturile ei de la firma Euroleasing (sub forma „rambursare a împrumutului”), iar alţi 3,35 milioane lei au fost depuşi de Andrei Năstase. În perioada 2009-2012, Andrei Năstase ar fi retras din conturile mamei sale, pe care le gestiona în baza unei procuri, suma de 5,66 milioane lei. La fel s-a întâmplat şi în cazul soacrei liderului PPDA, care a primit de la compania Aero Flight Limited în conturile bancare 96.000 de euro, iar de la Euroleasing – suma de 408.548 lei, la care s-au adăugat depuneri în numerar de 50.000 de euro de la Năstase. Ulterior, în baza unei procuri, Andrei Năstase a retras sumele respective din conturile soacrei. ”Nu au fost niciodată cinci milioane de lei. Au fost doar 200.000 de euro, jumătate pe conturile mamei, iar alta pe cel al soacrei. Sunt plata pentru serviciile prestate companiei Aero Flight Limited. E o firmă din străinătate, dar cui aparţine nu ştiu. Banii au fost puşi pe conturi. Totul a fost legal. Or astfel de transferuri sunt verificate de CNA. Cât despre Euroleasing, apoi eu am scos de pe conturile de la bancă banii primiţi de la Aero Flight şi i-am dat acestei firme pentru că oferea dobândă mai mare. Acolo, director era Vladimir, fratele lui Victor Ţopa. Sunt aceiaşi bani primiţi de la Aero, dar convertiţi în lei”, declara Năstase pentru Rise Moldova.
Cazier judiciar
Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale a candidatului.
În mai 2018, CNA şi PG, întrebate de ZdG, menţionau că Năstase nu are dosare penale deschise pe numele său. „Andrei Năstase nu are nicio calitate procesual-penală în vreun dosar intentat de CNA”, preciza CNA. „Procuratura nu are în gestiune o cauză penală intentată pe numele lui Andrei Năstase”, anunţa PG.
Profil candidat: Liliana Nicolaescu-Onofrei
Integritatea în activitatea politică
Liliana Nicolaescu-Onofrei, vicepreşedintă PAS, este originară din satul Lozova, raionul Străşeni. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii de Stat din Moldova, ulterior activând în cadrul diferitelor organizaţii neguvernamentale din domeniul învăţământului.
Nicolaescu-Onofrei a ajuns pentru prima dată într-o funcţie publică în Guvern în noiembrie 2012 atunci când, prin ordinul actualei sale şefe de partid, Maia Sandu, pe atunci ministră, a fost numită consilieră în cadrul Ministerului Educaţiei. Câteva luni mai târziu, Nicolaescu-Onofrei a fost numită viceministră a Educaţiei, funcţie pe care a deţinut-o până în august 2015. A plecat de la minister după ce în fruntea Educaţiei, în locul Maiei Sandu, a fost numit un alt ministru.
Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale
Familia Lilianei Nicolaescu-Onofrei deţine două apartamente în Chişinău. Unul, cu suprafaţa de aproape 100 m.p., a fost înregistrat pe numele celor doi soţi în iulie 2005, în urma unui contract de investiţii încheiat în 2002. Al doilea, de 43 m.p., dinbtr-un bloc de la Durleşti, a fost cumpărat de familia vicepreşedintei PAS în martie 2013. Ambele imobile se regăsesc în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate depuse de Nicolaescu-Onofrei în perioada în care activa la Guvern. În aceleaşi declaraţii, ultima fiind depusă în septembrie 2015, după plecarea de la ME, Nicolaescu-Onofrei indica şi un automobil Honda Acord, fabricat în 2002 şi cumpărat în 2008.
În declaraţia de avere depusă la CEC în electorala 2019, candidata arată venituri din mai multe surse: de la Centrul pentru Educaţie Antreprenorială şi Asistenţă în Afaceri, de la Asociaţia Obştească Fortus, de la Fundaţia Soros şi de la European Profiles SA – Consultance Group, Grecia. În total, în 2017-2018, Nicolaescu-Onofrei a avut un venit de 292 451 de lei şi 3200 de euro. Totodată, ea şi soţul său au avut venituri şi din activităţi prestate pentru Edutura Cartier. Pe un cont bancar de depozit familia candidatei deţinea, la momentul depunerii declaraţiei, 16 000 de euro, iar pe conturi curente, în total – 3643 de euro şi 2140 de lei. Vicepreşedinta PAS declară şi cotele de 50% pe care le deţine în întreprinderile „L&D Proiect Plus” SRL şi Videostudio ”Ivanovici”. Ultima nu activează, a mai indicat candidata în declaraţie.
Integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid
Nu există informaţii despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale ale candidatei.
Profil candidat: Dan Perciun
Integritatea în activitatea politică
Dan Perciun este vicepreşedinte al PAS, preşedinte al organizaţiei de tineret a formaţiunii. Anterior, nu a făcut parte din niciun partid.
Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale
Candidatul a depus declaraţie de avere la ANI o singură dată – în 2015, când deţinea funcţia de şef al Direcţiei e-guvernare la ME. Atunci, Dan Perciun, care tocmai absolvise facultatea peste hotare, nu deţinea nici apartament, nici maşină. Avea deschise, în 2014, două conturi bancare. Pe unul avea 10 mii de lei, iar pe al doilea – 24 mii de lei. În ultima declaraţie de avere, depusă la CEC, pentru anii 2017-2018, candidatul indică faptul că deţine un apartament de 78 m.p., dobândit în 2017, al cărui valoare ar fi de 630 000 de lei. Pe conturi bancare curente are, împreună cu soţia, care lucrează la o organizaţie neguvernamentală, 33 703 de lei şi 182 lire sterline. Perciun mai declară o donaţie de 25000 de euro şi un venit de 115 703 de lei de la Compania Civitta Moldova, unde este gestionar de proiecte. Soţia sa a avut venituri mult mai mari în ultimii doi ani – 223 482 de lei, 43 459 de lei şi 8 460 USD obţinuţi din trei locuri de muncă.
Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid
Perciun este licenţiat în Ştiinţe Politice, Psihologie şi Sociologie la Universitatea Cambridge din Marea Britanie (2014). În prezent este consultant senior la compania internaţională de consultanţă şi management Civitta.
Potrivit CV-ului său, primul loc de muncă după absolvire a fost ME, condus atunci de Maia Sandu. Perciun a fost şeful Departamentului e-transformare al ME, responsabil de implementarea proiectelor educaţionale în tehnologii informaţionale, de elaborarea standardelor de competenţă digitală pentru elevi şi cadre didactice, asigurarea deschiderii datelor ministeriale etc. A plecat din funcţie la 30 octombrie 2015 şi de atunci nu a mai deţinut funcţii publice. A activat în calitate de expert evaluator, consultant, în cadrul unor proiecte la UNICEF, UNDP, Comisia Europeană etc.
Cazier judiciar
Nu există informaţii despre antecedente penale sau contravenţionale ale candidatului.
Profil candidat: Inga Grigoriu
Integritatea în activitatea politică
Inga Grigoriu s-a afirmat ca activistă, iar în 2015 a fost aleasă vicepreşedintă a PPDA.
Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale
Grigoriu este absolventă a Academiei de Muzica, Teatru şi Arte Plastice, dar şi a Univesităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM).
În declaraţia de avere şi interese depusă la CEC, la înscrierea în scrutinul parlamentar, Grigoriu a declarat un salariu de 32.827 de lei pentru 2017—2018 şi venituri de 5299 de lei, obţinute de la Fundaţia Konrad Adenauer. În aceeaşi declaraţie, Grigoriu a indicat că deţine patru terenuri agricole – primul de 2.000 m.p., achiziţionat în 2007, al doilea de 2.200 m.p., cumpărat în 2014, încă unul din 2014 de 1.472 m.p. şi ultimul, achiziţionat tot în 2014, de 0,7804 m.p.. Toate patru au însumată o valoare cadastrală de circa 12.500 de lei. Ea a mai cumpărat, în 2007, un teren de 700 m.p. pentru o construcţie locativă. Din 2007, deţine o casă de locuit de 104 m.p. şi terenul aferent de 1.124 de m.p., pe care a primit-o printr-un contract de donaţie. Mai are o casă de locuit nefinalizată de 120 m.p., pe care a dobândit-o în 2014. Inga Grigoriu deţine o cotă de participare de 100% în Home and Hobby SRL, a cărei valoare de cumpărare ar fi de 5.400 de lei.
Integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid
Nu au fost înregistrate cazuri care i-au afectat integritatea în cadrul PPDA.
„Cazier judiciar”
Nu există informaţii despre eventuale antecedente penale sau contravenţionale ale candidatei.
Profil candidat: Octavian Ţîcu
Integritatea în activitatea politică
Octavian Ţîcu are 46 de ani şi este din satul Costuleni, Ungheni. Istoric şi fost boxer profesionist, fost participant la Jocurile Olimpice (1996). A făcut studii de licenţă, masterat şi doctorat la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Din 2003, ocupă mai multe funcţii în cadrul ULIM, de la şef de catedră până la cea de director al Institutului de Istorie şi Ştiinţe Politice a universităţii. În prezent, este cercetător-ştiinţific la Institutul de Istorie al AŞM şi conferenţiar universitar la Facultatea Istorie şi Filozofie a USM.
În 2013, s-a implicat deschis în politică, deţinând, o scurtă perioadă de timp, funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului în Guvernul Iurie Leancă, fiind propus de PL. În martie 2015, Ţîcu s-a alăturat grupului de iniţiativă de formare a Partidului Popular European din Moldova (PPEM), motivându-şi decizia prin faptul că PPEM este „un partid antisistemic, de protest” şi că are susţinerea UE şi a factorilor de decizie de la Bruxelles. La alegerile locale generale din 14 iunie 2015, Ţîcu a fost ales consilier raional în Ungheni din partea Blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”, dar a renunţat la funcţie la două luni de la obţinerea mandatului. Pe 20 august 2015, la şedinţa Consiliului raional Ungheni, Ţîcu a anunţat că părăseşte PPEM, depunându-şi mandatul de consilier raional, arătându-se nemulţumit de coaliţia de la nivel raional.
În ultimii ani, Octavian Ţîcu a avut un discurs critic la adresa guvernării, iar în iunie 2018 s-a alăturat protestelor antiguvernare, organizate de opoziţia pro-europeană.
La 27 iunie, 2018, şi-a anunţat decizia de a face parte din comitetul de rezistenţă naţională ACUM şi a îndemnat oamenii să protesteze faţă de actuala guvernare.
Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale
Timp de trei luni, februarie-mai 2013, Ţîcu a exercitat funcţia de ministrul al Tineretului şi Sportului în Guvernul Leancă. În declaraţia de avere şi interese pentru 2012, Ţîcu raporta venituri de 56 780 de lei, acumulate de al şapte locuri de muncă. Soţia sa contribuia la bugetul familiei cu 18 mii de lei. Familia declara un apartament de 48,8 m.p. şi 5000 USD în contul bancar.
În declaraţia de avere depusă la CEC în electorala 2019, candidatul arată că în ultimii doi ani – 2017, 2018 – a avut venituri din mai multe surse: din funcţia de cercetător şi coordonator ştiinţific la Institutul de Istorie – 160 062 lei, de la Fundaţia Soros, ziarul Cotidianul, Jurnal TV, USM şi alte două organizaţii – 415 739 de lei. Soţia sa a avut venituri din activitatea didactică şi ştiinţifică la ULIM, Institutul de Istorie şi de la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Alţi 32 mii de lei Ţîcu i-a obţinut din publicarea unei cărţi la Editura ARC. Candidatul deţine un apartament cu suprafaţa de 128,3 m.p., dobândit în 2015, al cărui valoare ar fi de 739 530 de lei. La bunuri mobile, Ţîcu indică faptul că deţine o maşină Ford Focus produsă în 2017 şi cumpărată în 2019, de 10 990 de euro. Pe conturi curente (pe care candidatul le indica drept conturi pentru salarii) – deţinea la momentul depunerii declaraţiei 83 de mii de lei. Pe un alt cont curent, deschis în România, Ţîcu indică faptul că deţine 2300 de euro.
Integritatea în gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid
După plecarea din funcţia de ministru, în 2013, Ţîcu a declarat public că deţine dovezi că ministrul care l-a succedat în funcţie, Octavian Bodişteanu, care fusese anterior viceministru la MTS, dar şi şeful Direcţiei Sport de Performanţă din cadrul instituţiei, ar fi delapidat fonduri de sute de mii de lei prin intermediul diferitelor federaţii şi firme, începând din 2010. De asta ar fi ştiut liderul PLDM, Vlad Filat, şi fostul premier Iurie Leancă. După lansarea acestor acuzaţii, premierul de atunci Iurie Leancă a declarat că Ţîcu nu i-a arătat niciun document privind ilegalităţile depistate în cadrul instituţiei pe care a condus-o. CNA a audiat mai multe persoane în acest caz, iar ulterior unii angajaţi de la MTS au fost demişi.
Cazier judiciar
Nu există informaţii despre eventuale antecedente penale sau contravenţionale ale candidatului.
Profil candidat: Alexandru Slusari
Integritatea în activitatea politică
Alexandru Slusari este vicepreşedinte al PPDA, funcţie pe care o deţine din decembrie 2015. Este absolvent al Facultăţii de Drept de la USM (1994—2000), şi al Facultăţii de Istorie de la aceeaşi instituţie de învăţământ, unde a studiat între anii 1991 şi 1996.
Integritatea în gestionarea averii şi intereselor personale
În declaraţia de pe site-ul CEC pe care a depus-o în calitate de candidat electoral, Slusari a arătat că între 2017 şi 2018 a avut câştiguri salariale de la patru locuri de muncă de bază: 6300 lei de la Asociaţia Producătorilor Agricoli UniAgroProtect, 15415 lei de la SRL Rural-Asig, alţi 74800 lei au venit în calitate de retribuţie de la SRL Edit-Prom, iar 51 600 lei, de la SRL KA GRUP. În declaraţie mai sunt indicate dividende în valoare de peste 570 482 lei de la SRL Rural-Asig, dar şi un venit de peste 77 mii lei din activitatea de întreprinzător de la Întreprinderea Individuală Alexandru Slusari, al cărei fondator şi administrator este. Firma, fondată în 2006, e specializată în întermedieri în asigurări agricole, asistenţă juridică şi comercializarea producţiei agricole.
Slusari deţine două apartamente. Primul, cu suprafaţa de 113,2 metri pătraţi şi valoarea de 850379, a intrat în posesia candidatului în anul 2012. Cel de-al doilea imobil are suprafaţa de 45, 4 metri pătraţi şi valoarea de 121291 lei. În document mai este indicat un automobil – Nisan X-trail, produs în 2005 şi achiziţionat în 2015 contra sumei de 25 mii de lei. El este proprietarul SRL Rural, înregistrată cu 2013 şi specializată în intermedierea în asigurări. Candidatul mai deţine 16 % din acţiuni în SRL European Soy Bean Producers. Totodată, el este administrator la SRL Agro-Logistica. În 2016 a donat partidului 5000 de lei, iar în 2017 suma donaţiilor se ridică la 39.900 lei. În 2018, Slusari a contribuit cu 26 mii de lei la formarea bugetului partidului din care face parte.
Integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid
Nu există informaţii despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcţiilor publice şi/sau de partid.
Cazier judiciar
Nu există informaţii despre antecedentele penale sau contravenţionale ale candidatului.
Profil candidat: Liviu Vovc
Integritatea în activitatea politică
Liviu Vovc este vicepreședinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Este licențiat în arhitectură la Universitatea Tehnică din Moldova. Este unul dintre inițiatorii protestelor din 2015.
ZdG scria în 2015, anul de constituire a PPDA, că Vovc a activat în cadrul „Luvitan-Grup” SRL. Firma este specializată în servicii de iluminare, termoficare și ventilare. Liviu Vovc a declarat pentru Inițiatica Pentru un Parlament Curat că firma a fost prima instituție la care a fost angajat în februarie 2015, în calitate de arhitect-proiectant. După ce s-a implicat activ în protestele stradale, spune că a fost nevoit să plece din companie în luna octombrie a aceluiași an, deoarece firma începuse să aibă diverse controale, iar acest fapt îi afecta activitatea.
Integritate în declararea averii și intereselor personale
Vovc nu a deținut funcții publice, de aceea nu are depuse declarații la ANI. El locuiește la Ialoveni, unde părinţii săi deţin o casă de locuit cu o suprafaţă de 108 m. p., conform datelor cadastrale.
De asemenea, potrivit ZdG, din martie 2015, familia Vovc deţine şi un apartament de 118 m. p. într-un complex nou, construit de compania Dansicons în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţeanu”. În declarația depusă la CEC în campania electorală 2019, care se referă la veniturile din ultimii doi ani, 2017 și 2018, Vovc indică bursa sa, bursa soției, dar și salariul acesteia și o indemnizație primită de la CNAS.
La proprietăți, candidatul declară două terenuri intravilane dobândite în anul 2016, și cote/părți în două apartamente. Dintr-un apartament de 49,5 m.p., deține 1/3, iar din altul cu aceeași suprafață – o cotă de 1/9. Candidatul nu deține vehicule și nici cote/părți în întreprinderi.
Integritate în gestionarea funcției publice și/sau de partid
Lipsesc informații despre eventuale încălcări admise de către candidat în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid.
Cazier judiciar
Lipsesc informații despre eventuale antecedente penale sau contravenționale ale candidatului.
