Principalele constatări ale Raportului Comisiei UE privind progresele R. Moldova pe calea europeană

Comisia Europeană a publicat un comunicat de presă cu principalele constatări ale Raportului 2023 privind R. Moldova, în contextul anunțului privind recomandarea începerii negocierilor de aderare.

Principalele constatări ale Raportului 2023 privind R. Moldova:

R. Moldova a continuat eforturile de reformă pentru consolidarea democrației și a statului de drept, în ciuda multiplelor provocări legate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În perioada de raportare, s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește legislația electorală și în ceea ce privește abordarea și punerea în aplicare a recomandărilor restante formulate de Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului (BIDDO) al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și de Comisia de la Veneția, în avizele emise în decembrie 2021 și octombrie 2022.

Legislația electorală a fost modificată în mod cuprinzător pentru a remedia neconcordanțele, iar un nou Cod electoral a fost adoptat în decembrie 2022. În octombrie 2023 au fost adoptate alte modificări ale Codului electoral, care au prevăzut posibilitatea de a interzice candidatura la funcții elective a membrilor partidelor politice care au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională. Aceste modificări trebuie să fie încă consultate cu Comisia de la Veneția, pentru a asigura alinierea la standardele europene.

În plus, autoritățile trebuie să pună în aplicare legislația electorală prin consolidarea Comisiei Electorale Centrale cu suficientă autoritate, resurse și expertiză tehnică pentru a-și desfășura activitatea în mod eficient. Moldova trebuie să asigure transparența finanțării partidelor politice și responsabilitatea finanțării campaniilor electorale. Pentru a reduce și mai mult riscul de interferență malignă, țara trebuie să reglementeze implicarea terților în campaniile electorale, în conformitate cu recomandările Grupului de state împotriva corupției (GRECO) și ale ODIHR.

În perioada de raportare, Parlamentul a jucat un rol major în procesul de aderare la UE, sprijinind eforturile de reformă ale guvernului. Neîncrederea și lipsa ocazională de transparență au dus la o implicare redusă a opoziției în procesul de elaborare a legilor. Ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți transparența prin planificarea activităților de supraveghere și a audierilor publice, prin publicarea calendarului parlamentar cu suficient timp înainte și prin creșterea nivelului de responsabilitate a parlamentarilor. Procesul de modificare a Regulamentului de procedură al Parlamentului ar trebui accelerat și ar trebui să asigure o implicare mai largă a societății civile. O majoritate parlamentară puternică a sprijinit reformele inițiate de președinta Maia Sandu și de guvern. O remaniere guvernamentală a avut loc în februarie 2023, iar noul guvern a rămas concentrat pe agenda de reforme a Republicii Moldova.

Guvernul a lucrat în mod activ la agenda de reformă a UE și la abordarea consecințelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. A luat măsuri pentru a îmbunătăți transparența procesului decizional și a mecanismelor de responsabilitate democratică. De asemenea, a asigurat un nivel bun de coordonare și de planificare a politicilor. Sunt necesare eforturi decisive pentru a se asigura că legislația adoptată este pusă în aplicare în mod eficient și că toate părțile politicii de reglementare sunt aplicate la toate nivelurile de guvernare.

Există un mediu favorabil pentru organizațiile societății civile (OSC), cu cadre juridice și financiare. Cadrul legislativ este în conformitate cu standardele internaționale. Moldova a implicat societatea civilă în procesul decizional. Eforturile viitoare ar trebui să se concentreze pe adoptarea strategiei naționale privind dezvoltarea societății civile și pe îmbunătățirea calității proceselor de consultare publică pentru a îmbunătăți transparența și pentru a implica mai mult OSC în dialogul politic, în special în dezbaterile parlamentare și la nivel local.

Moldova are un anumit nivel de pregătire în domeniul reformei administrației publice și s-au înregistrat unele progrese. În special, noua strategie de reformă a administrației publice pentru perioada 2023-2030 a fost adoptată în martie 2023, iar programul de implementare a acesteia pentru perioada 2023-2026 a fost adoptat în iunie 2023. Din cauza unei grile salariale complexe și a numeroaselor clasificări diferite ale posturilor, salariile funcționarilor publici variază și sunt incoerente în cadrul administrației. Moldova a început să abordeze această problemă prin adoptarea unei noi legi privind salariile. Moldova trebuie să continue să își sporească capacitatea de a pune în aplicare reformele și de a furniza servicii publice de bună calitate la toate nivelurile.

Moldova are un anumit nivel de pregătire în domeniul judiciar. Țara a înregistrat progrese bune în ceea ce privește reforma sectorului justiției. Candidații pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) au trebuit să treacă printr-o verificare prealabilă pe baza legii corespunzătoare, adoptată în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. Parlamentul a adoptat, de asemenea, o lege privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ), iar verificarea candidaților și a judecătorilor în funcție a început, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. La 31 iulie 2023, Parlamentul a adoptat o lege privind verificarea suplimentară a judecătorilor și procurorilor care ocupă funcții de nivel înalt, care a fost consultată cu Comisia Europeană și care este în mare parte aliniată la recomandările Comisiei de la Veneția. Cu toate acestea, președintele a retrimis apoi legea în Parlament cu modificări suplimentare, pe care Parlamentul le-a adoptat la 22 august 2023. Revizuirile suplimentare au fost trimise Comisiei de la Veneția pentru revizuire.

Durata procedurilor, ratele scăzute de soluționare a cauzelor și numărul mare de dosare nerezolvate afectează în mod negativ eficiența sistemului judiciar. Nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de corupție de profil înalt și a cauzelor penale de lungă durată. A fost pronunțat un verdict în cazul a doi oligarhi fugari. Din cauza lipsei de cvorum în CSM, în ultimii 3 ani nu a fost numit niciun judecător nou. Cu toate acestea, în urma numirii a trei membri nejudecători și a patru membri judecători în CSM în martie și, respectiv, aprilie 2023, CSM și-a restabilit cvorumul și a făcut noi numiri în întregul sistem judiciar, inclusiv în grade noi. Noua organigramă judiciară, care ar trebui să reformeze sistemul judiciar, trebuie să fie finalizată.

Moldova are un anumit nivel de pregătire în lupta împotriva corupției. S-au înregistrat unele progrese, care trebuie să fie susținute pentru a elimina numeroasele blocaje rămase care împiedică procesele de reformă. Legislația a fost modificată de Parlament în iulie 2023 pentru a clarifica mandatele Centrului Național Anticorupție și ale Procuraturii Anticorupție. Noua legislație privind procesele în absență, care a intrat în vigoare în iulie 2022, a fost utilizată pentru a finaliza o hotărâre judecătorească în cazul a doi oligarhi bine-cunoscuți. Bilanțul condamnărilor pentru corupție la nivel înalt a crescut ușor. Modificările la legea privind denunțătorii au fost adoptate de Parlament în iunie 2023.

Moldova are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește punerea în aplicare a acquis-ului UE în domeniul luptei împotriva criminalității organizate. S-au înregistrat unele progrese, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva criminalității financiare și recuperarea activelor. Au fost confiscate bunuri aparținând a trei oligarhi proeminenți. Programul național de recuperare a activelor pentru perioada 2023-2027 și planul de acțiune aferent au fost adoptate în decembrie 2022 și sunt în prezent puse în aplicare. Progresele bune înregistrate în ceea ce privește sechestrarea și confiscarea activelor legate de criminalitatea organizată ar trebui să fie menținute. Cooperarea cu statele membre ale UE, cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), cu Europol și cu Agenția UE pentru Formarea Forțelor de Ordine Publică (CEPOL) a fost extinsă cu ajutorul unui ghid oferit de Centrul de Sprijin al UE pentru Moldova în domeniul securității interne și al gestionării frontierelor. Moldova a semnat un acord privind statutul cu Frontex. Moldova și-a asumat angajamente repetate și a înregistrat progrese în lupta împotriva traficului de arme, a traficului de droguri, a traficului de persoane și a traficului de migranți. În decembrie 2022, aceasta a adoptat o nouă strategie de dezvoltare sectorială privind prevenirea și combaterea criminalității organizate pentru perioada 2022-2025 pentru a sprijini punerea în aplicare a strategiei integrate în domeniul afacerilor interne (2022-2030), care a fost adoptată în septembrie 2022, și a numit un punct focal național pentru arme de foc. În martie 2023, țara și-a revizuit, de asemenea, legea privind regimul armelor și munițiilor de uz civil, cu scopul de a o alinia la acquis-ul UE.

Legislația antiteroristă din Moldova este, în general, aliniată la acquis-ul UE și la dreptul internațional aplicabil. Programul național de consolidare și realizare a măsurilor de protecție antiteroristă pentru obiectivele de infrastructură critică pentru perioada 2022-2026 și planul de acțiuni pentru implementarea acestuia au fost adoptate în octombrie 2022. Țara a adoptat legislația privind prevenirea și combaterea finanțării terorismului în aprilie 2023.

Cadrul legislativ și instituțional privind drepturile fundamentale este, în mare parte, în vigoare, iar guvernul s-a angajat în mod clar să își îndeplinească obligațiile internaționale privind drepturile omului. Au fost luate mai multe măsuri pentru punerea în aplicare a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. În special, guvernul a consolidat mandatele Consiliului pentru egalitate și ale Avocatului Poporului și a adoptat programe privind consolidarea egalității de gen și sprijinirea romilor. Persoanele aparținând minorităților, persoanele cu handicap, persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transsexuale, intersexuale și queer (LGBTIQ) și romii, în special, continuă să se confrunte cu discriminarea, inclusiv pe piața muncii. Condițiile de detenție din închisori depășesc capacitatea prevăzută și trebuie îmbunătățite. Problemele legate de supraaglomerare, de accesul inadecvat la tratament medical și de lipsa de raportare sau de investigare a potențialelor rele tratamente și violențe rămân în mare parte nerezolvate.

Moldova are un mediu mediatic pluralist și are un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește libertatea de exprimare. Țara a înregistrat unele progrese în perioada de raportare, în special în ceea ce privește problema concentrării proprietății. Legislația conține prevederi pentru a preveni concentrarea mass-media și pentru a asigura transparența proprietății mass-media. Consiliul Audiovizualului trebuie să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare aceste norme. Pentru a asigura conformitatea cu Actul european privind libertatea presei, Codul serviciilor media audiovizuale trebuie să abordeze prejudecățile politice din mass-media de stat. Guvernul ia măsuri pentru a aborda dezinformarea în mass-media, care rămâne o provocare, în special dezinformarea răspândită online. În încercarea de a limita dezinformarea rusă, în decembrie 2022, Comisia pentru situații excepționale a ordonat suspendarea a șase posturi de televiziune care retransmiteau conținut din Rusia; decizia a fost contestată în instanță. În 2022 au fost raportate mai multe tentative de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor, în principal în Găgăuzia.

În ceea ce privește relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională, Moldova menține un dialog bun și participă activ la diferite platforme de cooperare regională. Printre acestea se numără Inițiativa Central-Europeană (ICE), Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică (GUAM), Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) și Consiliul de Cooperare Regională (CCR). Țara contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a Acordului de liber schimb al Europei Centrale (CEFTA). Moldova a prezidat GUAM în 2022 și OCEMN în a doua jumătate a anului 2022 și a preluat președinția CEI în ianuarie 2023.

În ceea ce privește criteriile economice, Moldova se află la un stadiu incipient și la un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește instituirea unei economii de piață funcționale. Autoritățile și-au menținut angajamentul de a urmări stabilitatea macroeconomică și reformele economice într-un mediu economic și social dificil, cauzat de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină. Pe parcursul ultimului deceniu, Moldova a reușit să mențină o creștere economică de aproximativ 3,1% pe an în medie, pe fondul pandemiei și al altor vânturi economice. Finanțele publice au fost stabile, cu un deficit redus (la aproximativ 1,5% din PIB în medie în perioada 2014-2019)) și un nivel relativ scăzut al datoriei. Banca Națională a Moldovei a reușit, în general, să mențină inflația în intervalul țintă stabilit la 5% (+/-1,5 puncte procentuale).

După o revenire puternică în urma crizei COVID-19, creșterea s-a contractat puternic în 2022 din cauza crizei energetice și a unei secete severe care a dus la prăbușirea producției în agricultură și în industriile conexe. Inflația ridicată, cauzată de creșterea prețurilor la energie și alimente, a scăzut veniturile disponibile ale gospodăriilor și consumul, în timp ce incertitudinea legată de război a contribuit la slăbirea investițiilor. Pe plan extern, deficitul de cont curent, deja ridicat, s-a adâncit și mai mult, reflectând baza slabă a exporturilor și productivitatea scăzută. Ca urmare a recesiunii profunde și a creșterii cheltuielilor sociale pentru a atenua șocul prețurilor la energie, deficitul bugetar s-a adâncit în 2022 și se preconizează că va rămâne la un nivel comparabil în 2023. Datoria publică rămâne scăzută și este extinsă în mare parte în condiții concesionale.

Statul are în continuare o influență considerabilă asupra sectoarelor economice cheie, inclusiv telecomunicațiile, energia și transporturile, precum și în ceea ce privește stabilirea prețurilor. Autoritățile efectuează în prezent o analiză cuprinzătoare a întreprinderilor de stat, dintre care unele sunt deficitare, în vederea restructurării și privatizării acestora. În același timp, acestea depun eforturi pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și responsabilitatea în acest sector. În pofida recesiunii economice, sectorul financiar rămâne stabil, reflectând impactul reformelor anterioare și măsurile prompte de reglementare pentru a limita creșterea rapidă a creditării gospodăriilor. Piața forței de muncă și-a revenit după pandemie și a fost relativ robustă în 2022. Cu toate acestea, ea continuă să fie caracterizată de o rată de participare foarte scăzută, care este legată de ponderea ridicată a persoanelor care lucrează în străinătate sau care doresc doar să lucreze în străinătate.

Moldova se află între o etapă incipientă și un anumit nivel de pregătire în ceea ce privește capacitatea sa de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE. În ciuda investițiilor mari în educație, rezultatele rămân mult sub cele din UE. Acest lucru contribuie la neconcordanța persistentă între nivelul de calificare al forței de muncă și ceea ce cer angajatorii, ceea ce reprezintă unul dintre principalele obstacole din mediul de afaceri pentru firme. Investițiile în cercetare și dezvoltare rămân scăzute și sunt în scădere, în ciuda strategiei guvernului de a le crește. Infrastructura fizică a Moldovei rămâne subdezvoltată, în parte din cauza lipsei de investiții guvernamentale. Stocul de investiții străine directe este, de asemenea, scăzut, reflectând slăbiciunile mediului de afaceri și problemele continue legate de corupție și de protecția drepturilor de proprietate. Digitalizarea este în urmă: puțin peste două treimi dintre gospodării sunt conectate la internet și aproximativ 40% din serviciile guvernamentale pentru întreprinderi sunt disponibile online. Economia moldovenească rămâne puternic dependentă de sectorul agricol și există un decalaj mare de productivitate în comparație cu UE. Moldova este o economie relativ deschisă și este strâns integrată cu cea a UE.

În ceea ce privește capacitatea sa de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru al UE, țara continuă să depună eforturi pentru alinierea la acquis-ul UE în multe domenii. Moldova se află în primele etape de pregătire în ceea ce privește libertatea de circulație a lucrătorilor din clusterul 2 pe piața internă. În ceea ce privește dreptul societăților comerciale, Moldova se află între stadiul incipient și un anumit nivel de pregătire. A existat un anumit nivel de pregătire în celelalte domenii din acest grup: dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii, libera circulație a mărfurilor, dreptul de proprietate intelectuală, serviciile financiare, politica în domeniul concurenței și protecția consumatorilor și a sănătății. În perioada de raportare s-au înregistrat progrese limitate sau unele progrese în aceste domenii, s-au înregistrat progrese satisfăcătoare în domeniul serviciilor financiare și s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește libera circulație a capitalurilor.

Moldova are un nivel de pregătire de la oarecare la moderat în domeniile legate de grupul 3 privind competitivitatea și creșterea favorabilă incluziunii. Aceasta a înregistrat unele progrese în domeniul politicii economice și monetare, al politicii industriale și a întreprinderilor, al științei și cercetării și al educației și culturii. Ea a atins un anumit nivel de pregătire în domeniul transformării digitale, al mass-mediei și al fiscalității, unde a înregistrat, de asemenea, progrese bune. Moldova a atins un anumit nivel de pregătire în domeniul politicii sociale și al ocupării forței de muncă, unde a înregistrat unele progrese. În ceea ce privește uniunea vamală, Moldova se situează între un anumit nivel de pregătire și un nivel moderat de pregătire, înregistrând în același timp unele progrese în perioada de raportare.

În ceea ce privește grupul 4 privind Agenda verde și conectivitatea durabilă, Moldova se află la o etapă timpurie de pregătire în domeniul mediului și al schimbărilor climatice. Aceasta a înregistrat unele progrese în perioada de raportare prin adoptarea unei legislații de mediu transversale și prin punerea în aplicare a legilor privind protecția naturii și emisiile industriale. Moldova are un anumit nivel de pregătire în domeniul transporturilor și al rețelelor transeuropene, inclusiv asocierea la mecanismul Conectarea Europei și statutul de observator în cadrul Comunității Transporturilor. În ceea ce privește energia, Moldova a înregistrat progrese satisfăcătoare: a avut cea mai mare rată de performanță în materie de progrese dintre părțile contractante în Raportul anual de punere în aplicare a Comunității Energetice 2022.

În principal, Moldova se află la un stadiu incipient de pregătire pentru toate capitolele din grupul 5 privind resursele, agricultura și coeziunea, cu excepția politicii veterinare, fitosanitare și de siguranță alimentară, unde a atins un anumit nivel de pregătire. În general, pe parcursul perioadei de raportare, s-au înregistrat progrese bune în ceea ce privește siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară. Celelalte capitole au înregistrat unele progrese sau progrese limitate. Sunt necesare eforturi suplimentare în toate aceste domenii.

În ceea ce privește clusterul 6 privind relațiile externe, Moldova este moderat pregătită în domeniul relațiilor externe, unde a înregistrat unele progrese în perioada de raportare. În domeniul politicii comune, externe, de securitate și apărare, țara se situează între un nivel de pregătire moderat și unul bun. În acest din urmă domeniu, s-au înregistrat progrese bune în perioada de raportare. Alinierea Republicii Moldova la declarațiile Înaltului Reprezentant în numele UE și la deciziile Consiliului în cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC) a UE a fost de 54% în 2022 și a crescut considerabil până la 78% în 2023. După războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Republica Moldova s-a aliniat la pozițiile UE în forurile internaționale, inclusiv în Adunarea Generală a ONU (AGONU), în Consiliul pentru Drepturile Omului și în Consiliul Europei.

În ceea ce privește migrația, de la izbucnirea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Moldova s-a confruntat cu un aflux de refugiați fără precedent (cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din Europa). La 31 iulie 2023 și de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, din cele 792 605 persoane care au intrat în Republica Moldova prin frontierele ucrainene, 86 363 de cetățeni ucraineni și 7 624 de resortisanți ai țărilor terțe au rămas pe teritoriul său. Începând cu 1 martie 2023, guvernul a pus în aplicare un decret care acordă protecție temporară persoanelor strămutate din Ucraina, permițând beneficiarilor săi să obțină un document de identitate eliberat gratuit timp de 1 an. În urma afluxului fără precedent de persoane care fug din Ucraina, care a pus sub presiune capacitatea deja limitată a Republicii Moldova, autoritățile țării și-au menținut eforturile și au mobilizat resurse pentru a oferi asistență umanitară imediată, astfel cum este prevăzut în starea de urgență.

Date cheie

3 martie 2022: Moldova își depune cererea de aderare la UE.

17 iunie 2022: Comisia Europeană își prezintă avizul privind cererea de aderare la UE a Republicii Moldova. Comisia a recomandat Consiliului să acorde Moldovei statutul de țară candidată, în condițiile în care au fost luate 9 măsuri.

23 iunie 2022: Consiliul European acordă Moldovei statutul de țară candidată.

1 februarie 2023: Comisia Europeană și-a prezentat Raportul analitic, care completează Avizul Comisiei privind cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, adoptat la 17 iunie 2022.

Noiembrie 2023: Comisia recomandă Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova și va monitoriza progresele și conformitatea în toate domeniile legate de deschiderea negocierilor și va prezenta un raport Consiliului până în martie 2024.