Pe urmele lui Ştefan cel Mare: „E timpul ca R. Moldova să-şi regăsească identitatea naţională”

Piaţa Marii Adunării Naţionale a fost împânzită, la 5 iulie, curent, de tricoloruri şi de români veniţi din toate colţurile ţării, dar şi de peste Prut, care s-au reunit pentru a susţine Unirea R. Moldova cu România.

Participanţii la eveniment au interpretat cântece patriotice şi au scandat: „Vrem unire!”, „Basarabia, pământ românesc”, „Jos hotarul de la Prut”. Acţiunea din PMAN a fost binecuvântată de un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei.

„Unirea cu România înseamnă un viitor mai bun, perspective, condiţii de viaţă normale şi mai puţină corupţie. Viitorul nostru e alături de România, de fraţii noştri”, ne-a spus Alexa Portas, studentă.

„Noi suntem cei care trebuie să ne alegem viitorul, dar să nu acceptăm dezastrul şi îndemnul politicienilor de a părăsi ţara. Vedem cum situaţia în care ajunge R. Moldova nu face decât să ne izgonească din propria casă, propria ţară…”, a explicat prietenul tinerei, Ion Dulgheru.

„R. Moldova este o parte din inima ruptă a României. Rana sângerează şi doare pentru că suntem departe unul de altul”, este de părere Ina Camâş, pensionară.

Potrivit lui Constantin Rotari, pensionar, România este sora Moldovei, care „ne va ajuta să intrăm direct în familia Uniunii Europene. A venit timpul ca R. Moldova să-şi regăsească identitatea naţională şi să se alăture fraţilor din România”.

Menţionăm că, în cadrul Marii Adunări Naţionale, participanţii au semnat Actul Unirii. Semnatarii apelului susţin că singura şansă de revenire în familia popoarelor europene este reunificarea R. Moldova cu România. După Marea Adunare Naţională, oamenii, cu suflet român, au pornit, pe jos, spre Bucureşti, într-un marş dedicat lui Ştefan cel Mare.

„Acest marş va demonta mitul conform căruia ideea Unirii este în minoritate în Basarabia. Oamenii care merg pe jos de la Chişinău la Bucureşti, înfruntând o lună a lui cuptor dură, sunt o dovadă a puterii ce stă în spatele ideii de Unire. Niciun partid, fie prooccidental, fie prorus, nu este în stare de aşa ceva. Doar unioniştii au avut în istorie forţa de a decide în stradă lucrurile. Aşa stau lucrurile şi acum. Marşul lui Ştefan cel Mare va fi acel moment de cotitură pe care mişcarea unionistă îl caută de atâţia ani. Toată ecuaţia procesului de unificare se va schimba. După acest eveniment – intrăm în linie dreaptă cu Unirea şi lucrurile vor deveni certe. Aşa cum Mahatma Ghandi şi Martin Luther King au cucerit independenţa şi demnitatea începând cu un Marş pe jos, aşa şi generaţia noastră o va face în această vară. Trebuie doar să credeţi în noi, să credeţi în planul nostru, să credeţi în modul nostru de a face Unirea”, susţin organizatorii acţiunii.

Tinerii porniţi pe jos spre Bucureşti vor avea ultimul popas pe teritoriul R. Moldova la Ungheni, sâmbătă, 11 iulie, când va fi refăcut Podul de Flori.

Amintim că această Mare Adunare Naţională este a patra manifestaţie de acest fel din istoria statului format în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. După Marile Adunări Naţionale din 1989, 1990 şi 1991, anul 2015 este considerat, de către unionişti, momentul cel mai oportun pentru a cere într-un singur glas reunificarea celor două state româneşti şi pentru a forma o majoritate pregătită să participe la un referendum decisiv.

La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România. De fapt, aceasta a fost revenirea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia în 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Însă, efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.