PAS: „Situația din sistemul de pensii este una critică”
Administrarea proastă a sistemului public de pensionare, valoarea mică a pensiei pentru limita de vârstă, inechitățile din sistem au redus substanțial încrederea oamenilor în Fondul de asigurări sociale de stat. De această părere sunt membrii Partidului Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, care au susținut o conferință de presă, în care au adresat mai multe întrebări actualei guvernări. Aceștia se arată sceptici față de promisiunile guvernării de a pune în aplicare până la 1 ianuarie 2017 a unui nou cadru legislativ de reformare a sistemului și afirmă că „parlamentarii, membrii guvernului, aleșii locali, judecătorii, procurorii și alții primesc o pensie care constituie între 50% și 80% din mărimea salariului pierdut, pe cînd celelalte categorii de angajați primesc doar 26% din salariul pe care l-au avut.”
De asemenea, membrii PAS se arată revoltați de faptul că „unii oameni sunt mințiți atunci când li se calculează pensia, ei trebuind să piardă timp bătând pragurile instituțiilor statului și fiind umiliți doar pentru că încearcă să verifice dacă pensia le-a fost calculată corect”.
„Astăzi, cheltuielile Fondului de asigurări sociale de stat depășesc 7% din PIB și 18% din Bugetul Public Național. Deficitul Fondului crește în fiecare an; în 2015 acesta era de 1,1 miliarde lei, adică 11,2% din toate cheltuielile Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat și aproape 1% din PIB. Acest deficit se acoperă prin transferuri de la bugetul de stat. În consecință, cei care contribuie la Fondul de asigurări sociale achită și pentru cei care nu fac aceste contribuții, prin intermediul altor forme de impozite plătite la bugetul de stat și care trebuie să fie folosite în alte scopuri. Dacă această tendință va continua, în doar cîțiva ani, Fondul de pensii va deveni o povară insuportabilă pentru bugetul de stat, periclitînd cheltuielile publice pentru alte domenii sau va înceta să existe.
De ce avem un deficit aît de mare? Administrarea proastă a sistemului public de pensionare, valoarea mică a pensiei pentru limita de vîrstă, inechitățile din sistem au redus substanțial încrederea oamenilor în Fondul de asigurări sociale de stat. Ca urmare, mulți dintre ei se eschivează de la plata contribuțiilor (economie informală, salarii în plic etc). Acest lucru, combinat cu exodul masiv al populației active și procesul de îmbătrînire a populației, pune o presiune enormă pe sistemul de asigurări sociale. În Republica Moldova, raportul dintre numărul persoanelor care trebuie să contribuie pentru a susține un pensionar a ajuns la un nivel de 1.2 la 1, pe cînd limita minimă acceptată internațional este de 4 contribuabili la un beneficiar.
De ce cetățenii se eschivează de la plata contribuțiilor? Cauza majoră rezidă în faptul că ei știu că valoarea pensiei care urmează să o primească este una foarte mică. Republica Moldova are cea maijoasă rată din regiune de înlocuire a salariului pierdut – 26%. În 2015, minimumul de subzistență pentru pensionari a fost de 1,437 lei lunar, pe cînd pensia minimă a constituit doar 798 lei pe lună.
De ce suma stabilită pentru pensia acordată pentru limita de vîrstă (pensia pe care o primește cineva ajuns la vîrsta de pensionare) e atît de mică? Modalitatea de stabilire a pensiei pentru limita de vîrstă în Republica Moldova este unică și defectuoasă: formula de calcul a valorii pensiei nu ia în considerație valoarea banilor în timp. Spre exemplu, cetățeanul a contribuit la sistemul de pensii cu o sumă anumită în anul 2000; această sumă îi permitea sa cumpere un anumit coș de bunuri în acel an. La calcularea pensiei, corect ar fi ca statul sa ia în considerație nu suma brută a contribuției, dar suma care, în momentul calculării (de ex. anul 2016), să îi permită sa procure același coș de bunuri pe care ar fi putut să-l procure în perioada cînd a contribuit. Această formulă este adoptată de sistemele de pensii în alte țări. Aceasta înseamnă valorizarea pensiei. Un sistem echitabil, în acest context, ar însemna ca pentru fiecare contribuabil să se recalculeze pensia, astfel încît să se stabilească pensia corectă și să-i fie returnat venitul pierdut din 1999 (cînd a fost introdusă noua formulă) pînă astăzi. Aceasta implică cheltuieli enorme care ar trebui alocate, din nou, de la bugetul de stat.
Altă inechitate majoră ține de sistemul diferențiat de calculare a pensiilor: parlamentarii, membrii guvernului, aleșii locali, judecătorii, procurorii și alții primesc o pensie care constituie între 50% și 80% din mărimea salariului pierdut, pe cînd celelalte categorii de angajați primesc doar 26% din salariul pe care l-au avut. Care este justificarea pentru un asemenea tratament diferențiat? De ce mărimea pensiei nu este calculată în funcție de mărimea contribuției, fără să se țină cont de locul unde a lucrat persoana asigurată? Sau există vreo formulă care demonstrează că munca de parlamentar este mai dificilă decît cea de profesor sau de medic și aceștia trebuie să subvenționeze pensia parlamentarilor și a judecătorilor? Despre această inechitate se discută de la obținerea independenței R. Moldova, dar nicio guvernare nu a avut bun-simț să o elimine.
Chiar și în aceste condiții, din varii motive, unii oameni sînt mințiți atunci cînd li se calculează pensia, ei trebuind să piardă timp bătînd pragurile instituțiilor statului și fiind umiliți doar pentru că încearcă să verifice dacă pensia le-a fost calculată corect. Mai mult timp în urmă, cu sprijin extern, a fost elaborat un soft care permite fiecărui contribuabil să introducă datele inițiale și să calculeze mărimea pensiei pe care trebuie să o primească. Nu este clar de ce, după atîția ani, acest calculator nu este pus la dispoziția oamenilor.
Nu știu ce și-a propus guvernarea actuală în Conceptul de reformă. Noi avem cîteva întrebări esențiale pentru salvarea sistemului de pensii la care vrem răspuns de la această reformă.
1. Cînd și cum va rezolva guvernul problema valorizării mărimii pensiilor? Vor modifica autoritățile formula de calcul a pensiei pentru a asigura ca valoarea pensiei plătite astăzi să corespundă cu valoarea banilor în momentul achitării contribuției? Noua formulă va fi aplicată retroactiv (pentru perioada 1999-2016) sau doar începînd cu anul 2017? Care sînt costurile pentru ambele variante și dacă acestea au fost discutate/negociate cu FMI (amintesc că aceste compensații urmează a fi achitate din bugetul de stat)?
2. Cînd guvernarea va modifica legislația pentru a elimina pensiile privilegiate ale categoriilor menționate anterior: parlamentari, membri ai guvernului, aleși locali, judecători, procurori? Aici nu sînt necesare resurse financiare suplimentare. Dimpotrivă, se vor obține economii.
3. Cînd Casa Națională pentru Asigurări Sociale va pune la dispoziția cetățenilor softul prin care fiecare poate să-și calculeze mărimea pensiei, fără să fie nevoit să bată pragurile instituțiilor publice pentru a verifica corectitudinea calculării pensiei?
4. Care sînt acțiunile concrete pe care le întreprinde guvernarea pentru a crește contribuțiile la Fondul de asigurări sociale de stat și a evita falimentul acestuia?”, se arată în comunicatul PAS.
