PA: „Grupul criminal organizat, condus de către Ilan Șor, avea scopul de a susține mai multe partide politice, inclusiv unele proiecte care par să fie pro-europene”
„Toată activitatea ilegală” a grupul criminal organizat, condus de către Ilan Șor, are drept scop alegerile parlamentare din 2025. Este concluzia Procuraturii Anticorupție (PA), care a venit cu actualizări în legătură cu mai multe cauze penale aflate în gestiunea sa ce vizează finanțarea ilegală a partidelor politice din partea unui grup criminal organizat, „susținut și finanțat inclusiv de Federația Rusă”.
Comunicatul de presă al PA a fost publicat în contextul proiectului de lege privind fuziunea celor două procuraturi specializate, dar și a finalului de mandat al Veronicăi Dragalin, care își va încheia activitatea marți, 4 martie.
Potrivit PA, din probele examinate în ședințe publice în cadrul cauzelor penale, este „clar” că grupul criminal organizat, condus de către Ilan Șor, avea scopul de a susține mai multe partide politice în R. Moldova, „unele în mod deschis și altele din umbră, inclusiv unele proiecte politice care par să fie pro-europene”. Interceptări directe cu Ilan Șor și declarațiile martorilor care s-au întâlnit cu dânsul direct, inclusiv Arina Spătaru, ar fi demonstrat că „miza lui Ilan Șor este să ajungă politicieni compromiși în Parlament, ca să acționeze în interesul lui, să-și poată rezolva problemele lui personale cu justiția din Moldova – condamnarea definitivă la 15 ani de închisoare și obligarea de a plăti peste 260 milioane euro în interesul cetățenilor”.
În dosarele Procuraturii Anticorupție, inculpații sunt deputata Marina Tauber, deputatul Alexandr Nesterovschi, deputata Irina Lozovan, bașcana UTA Găgăuzia Evghenia Guțul, un consilier raional, 15 președinți de oficii teritoriale ale fostului partid politic Șor și alții.
Două cauze penale au ajuns deja la faza finală de dezbateri, după ce au fost audiați toți martorii și examinate toate probele în ședințe publice. Conform datelor consultate de ZdG, unul dintre dosare este cel al lui Alexandr Nesterovschi, în care la 28 februarie era programat „ultimul cuvânt”, dar a fost amânat, fiind înaintată o cerere de recuzare, și dosarul
„Cauzele penale s-au bazat pe declarațiile martorilor, interceptări telefonice, înregistrări video și alte probe, evidențiind natura organizată și sistematică a finanțării ilegale.
Dacă astfel de intervenții externe nu sunt aduse la suprafață și oprite, Moldova (și alte țări) riscă să-și slăbească integrarea europeană și să întărească influența Rusiei asupra afacerilor interne.
Procuratura Anticorupție va continua să reprezinte acuzarea în aceste cauze penale de rezonanță majoră. Și, dacă nu este lichidată în următoarele săptămâni, anume procurorii și ofițerii din Procuratura Anticorupție, cu pregătire și experiență, vor fi cei care continuă să combate acest fenomen în acest an electoral important”, a transmis PA.
Marina Tauber, una dintre apropiatele lui Șor, a părăsit R. Moldova, la 7 ianuarie 2025, prin aeroportul Chișinău, cu ruta aeriană spre Istanbul, Turcia, a anunțat Procuratura. Instituția a emis anterior un comunicat de presă după ce deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Andrian Cheptonar a declarat că „procurorul anticorupție a ezitat să aibă vreo problemă cu acest lucru”, afirmații calificate de PA ca „informație vădit falsă”. Tauber nu ar fi revenit încă în țară, conform parlamentarului.
Decizia de condamnare a fugarului Ilan Șor, la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a fost menținută de magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) în decembrie 2024. Instanța supremă a respins, după aproape doi ani, recursurile avocaților Iulian Balan, Denis Calaida, Aurel Colenco și Shaul Brazil, în numele lui Ilan Șor, declarate împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 aprilie 2023.
O decizie executorie în privința lui a fost luată de CA Chișinău la 13 aprilie 2023, Șor fiind condamnat la 15 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, fiind privat de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe un termen de 5 ani. Șor ar trebui să restituie peste 5,2 miliarde de lei Băncii de Economii.
