ORAŞUL Bălţi în electorală: între tendinţe separatiste şi revendicări îndreptăţite
Consiliul municipal Bălţi a decis, în cadrul unei şedinţe extraordinare, cu votul majorităţii comuniste, organizarea unui referendum local consultativ, pe 1 noiembrie 2015, „privind extinderea autonomiei locale”.
Locuitorii acestui oraş vor trebui să răspundă „ DA” sau „NU” la întrebarea: „Sunteţi de acord cu extinderea atribuţiilor autonomiei locale a municipiului Bălţi în componenţa R. Moldova?”
Iniţiativa, catalogată de multă lume drept o nouă tendinţă de separatism, este explicată de cei de la Bălţi prin abordarea discriminatorie a Chişinăului faţă de acest municipiu, care ar aloca impozite prea mari în bugetul statului, iar ulterior solicitările de fonduri le-ar fi refuzate.
Premierul Chiril Gaburici a clacat din start şi a agreat o astfel de iniţiativă: „Oamenii pot să facă ce vor”; „Cred că se respectă legislaţia. Haideţi să vedem cum va merge această iniţiativă!”, după care a revenit cu un mesaj pe Facebook, în care a anunţat că a dispus Cancelariei de Stat ca, prin Oficiul Teritorial Bălţi, să conteste în instanţă decizia Consiliului Municipal Bălţi. Premierul a mai menţionat că acest fapt „este o confirmare că, în Moldova, nu mai poate fi tergiversată implementarea reformei administrativ-teritoriale, care ar oferi soluţii mai multor probleme, dar, în primul rând, celor legate de autonomia lărgită şi independenţa financiară”. Reforma administrativ-teritorială este cerută cu insistenţă de administraţiile publice locale şi recomandată repetat de Uniunea Europeană, dar tergiversată de elita politică de la Chişinău.
Cerinţe parţial îndreptăţite
Reacţia Guvernului, din care reiese că capitala de nord a R. Moldova ar avea, totuşi, motive să ceară o autonomie financiară, este împărtăşită şi de expertul în politologie Cornel Ciurea, întors recent de la Bălţi.
„Parţial, acest demers este îndreptăţit. Există un grad anumit de nemulţumire la Bălţi, împărtăşit nu doar de consilierii comunişti, dar şi de reprezentanţii altor partide vizavi de lipsa dorinţei Chişinăului de a discuta problemele Bălţilor, în primul rând, cele financiare. Consilierii din Bălţi se simt nedreptăţiţi, deoarece, potrivit calculelor, impozitele sunt percepute inadecvat. În ultimii doi ani, din cauza crizelor politice sau a altor crize, Chişinăul n-a prea avut posibilitatea să continue dialogul iniţiat în 2012”, afirmă expertul IDIS „Viitorul”.
Reacţia liderilor partidelor politice din coaliţia de guvernare a fost una categorică. Aceştia i-au învinuit pe consilierii de la Bălţi de iniţiative separatiste şi de acţiuni în interesul altor state. Astfel, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a cerut Procuraturii Generale şi SIS să se implice „pentru a apăra interesele ţării”, iar unul dintre liderii PLDM, Valeriu Streleţ, i-a învinuit pe consilierii de la Bălţi că „fac o agendă politică a unor state străine”.
Amintim că, potrivit legislaţiei R. Moldova, un referendum local poate fi anunţat şi desfăşurat doar de către autorităţile centrale.
Referendum de dragul dividendelor electorale
Expertul Cornel Ciurea nu crede în posibilitatea unor tendinţe separatiste, dar admite că anumite acţiuni ale Chişinăului pot provoca incendierea acestor spirite. „În opinia mea, deocamdată situaţia nu este periculoasă, sunt anumite pretenţii la Bălţi, care urmează să fie discutate. Ea poate fi periculoasă şi poate suscita anumite acţiuni separatiste în cazul în care Chişinăul va continua să ignore la nesfârşit dialogul cu Bălţii”.
Totodată, în mare parte, această iniţiativă de referendum se datorează, potrivit experţilor, cursei electorale şi alegerilor pentru funcţia de primar al acestui municipiu. „E clar că electorala şi-a pus amprenta asupra referendumului din Bălţi, a condus la reluarea ideii de a organiza acest referendum. Octavian Mahu (candidat PCRM la Primăria Bălţi), primar interimar, a profitat de situaţie pentru a câştiga puncte electorale. Deocamdată, el este în umbra lui Renato Usatîi şi încearcă cu orice preţ să se revanşeze”, afirmă Cornel Ciurea.
Amintim că, la 2 februarie 2014, în Autonomia Găgăuză a avut loc un referendum, declarat ilegal de autorităţile constituţionale de la Chişinău. În urma acestui referendum neconstituţional, 98.9% dintre locuitorii acestei autonomii au declarat că susţin independenţa, în cazul în care R. Moldova şi-ar pierde suveranitatea, iar 98.47% dintre ei că îşi doresc ca R. Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
