OPINIE: Sărbători inventate în interes de partid

În luna noiembrie, o epidemie de euforie festivă a cuprins trei raioane – Rezina, Sângerei și Șoldănești, cu riscul de a se extinde mai departe. Cu mult fast, au fost marcați 75 de ani de la formarea primelor două și 35 de ani de la fondarea unuia dintre cele mai noi raioane de pe harta R. Moldova –Șoldănești. O sărbătoare unicat, deoarece nici comuniștilor nu le-a trăsnit prin cap o asemenea aventură.
Comuniștii sărbătoreau (dar fără spectacole atât de fastuoase) 28 iunie – ziua „eliberării”, adică anexării Basarabiei la URSS și traducerii în viață a înțelegerii dintre Stalin și Hitler, materializată prin Pactul Ribbentrop-Molotov și protocolul adițional secret la acest pact. Ucazul de formare a raioanelor din 11.11 1940 a fost o realizare în continuarea procesului de ocupație. Este adevărat, aceste raioane nici nu au reușit bine să se formeze, că peste câteva luni, la 03.09.1941, în baza unui Decret-Lege Nr. 790 „Pentru organizarea Basarabiei și Bucovinei”, emis de Guvernul României, s-a revenit la județe, plase și comune (sursa: Anatol Petrenco, „Basarabia în al doilea război mondial, 1940-1944”, Chișinău, 1977, pag. 100).
În istoria modernă, județe au fost create prin lege în 1999 și au fost lichidate de comuniști în 2002. În concluzie, constatăm că nici Șoldăneștiul nu are 35 de ani împliniți și nici Rezina – 75. În acest context, apare întrebarea: cui ați adus omagiu, stimații mei pământeni, marcând această aniversare: lui Stalin sau lui Molotov? Am citit felicitarea unui președinte de raion adresată rezinenilor, în care, din tot sufletul, cu o mare plăcere și nedisimulată bucurie, ne îndeamnă să păstrăm patriotismul și dragostea de țară. Drept că din felicitare nu prea este clar față de care țară. Reiese că, dacă Stalin nu ocupa Basarabia, nu am fi avut parte de o asemenea sărbătoare. Am fi trăit și azi în județe, plase și comune, dar în UE, acolo unde fug azi ilegal de „binele raional” sute de mii de oameni, acolo unde nu se fură miliardele din buzunarul poporului și cetățenii trăiesc într-un stat democratic, nu în captivitate, plătind din salariile şi pensiile mizere tribut oligarhilor şi altor hoți în lege. Totodată, populația nu ar fi trecut prin atâtea încercări, din care cu greu (şi nu toţi) au reușit să supraviețuiască. Rezinenii, la 28 iunie 1940, nu s-ar fi ascuns de frică în beciuri când trupele sovietice treceau Nistrul; în 1944 nu ar fi fost înrolați în Armata Roşie fără a trece un minim control medical şi nu ar fi fost trimişi pe frontul sovieto-german fără a fi instruiţi din punct de vedere militar peste 5000 de bărbaţi din localităţile actualului raion Rezina, dintre care circa 1550 zac în pământ străin.
Nu am fi trecut prin foamete organizată, care a fost atât de cumplită, încât nu avea cine să sape gropi pentru morți. Din satele raionului Rezina nu ar fi fost deportați în Siberia, supuşi represiunilor şi împușcați peste 1700 de intelectuali şi gospodari. Tinerii noștri nu ar fost trimiși la războiul din Afganistan, iar mamele celor uciși în acest război nu ar fi primit sicrie pe gratis, dar pe care nu aveau dreptul să le deschidă pentru a vedea chipul copiilor. Nu am fi avut război la Nistru.
Dar pentru că pe toate le-am avut, cineva s-a gândit că ar fi bine să transforme aceste răni încă sângerânde în motive de sărbătoare, cu muzică, dansuri, veselie. Oare cei care au încins hora chiar în preajma unui monument ridicat, precum afirmă iniţiatorii acţiunii, în memoria tinerilor căzuți în Afganistan, în luptele de la Nistru și celor peste 1550 de vieţi pierdute în cel de-al Doilea Război Mondial nu s-au gândit că ţopăie pe sânge şi oseminte, pe lacrimi şi durere? Doar potrivit celor cu iniţiativa acest monument simbolizează anume mormântul pământenilor-eroi. Oare nu este asta o profanare a memoriei eroilor și o lovitură dată părinților și rudelor lor?
Din cele expuse, cred că este evident: această „sărbătoare” aduce mai mult a farsă politică, menită să distragă atenţia maselor de la situaţia catastrofală în care a adus ţara actuala guvernare, să promoveze imaginea PDM în condițiile unor eventuale alegeri anticipate. Or, toate cele trei raioane sunt guvernate de reprezentanţii acestui partid: Eleonora Graur, la Rezina, Svetlana Rotundu, la Șoldănești, și Vasili Marandiuc, la Sângerei. Oaspeți speciali ai evenimentului au fost, după cum urmează: la Sângerei – Marian Lupu, președintele PDM, la Șoldănești – Valentina Stratan, vicepreședintă PDM, și la Rezina – ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, reprezentant PDM.
Acest gen de activități pare preluat de la Dodon, Shor și Usatîi. Fiecare partid e în drept să organizeze în limitele legii acțiuni de promovare a formaţiunii, dar acestea ar trebui prezentate ca și acţiuni de partid, organizate din resurse proprii şi nu din bani publici.
În calitatea mea de semnatară a Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova (una din cei 278 de fondatori ai statului R. Moldova), fac apel către oamenii de bună credință, intelectuali, primari și agricultori. Trecem printr-o perioadă foarte complicată, când statul nostru a fost capturat de nişte impostori, în captivitate fiind atât instituțiile statului, cât și cetățenii. Rugina corupţiei, aidoma unei metastaze, a afectat întreaga societate. Forțele care își doresc un nou „28 iunie” se revigorează. Andrian Candu, în calitate de ministru al Economiei, aflându-se într-o vizită la Moscova, la 20.11 2014, într-un interviu pentru „RIA Novosti”, fiind întrebat despre posibilitatea de a investi în R. Moldova, a propus privatizarea RED Nord, Red Nord-Vest, Moldtelecom, întreprinderilor de vinificare, sistemului bancar, concesionarea Căilor Ferate ale Moldovei și (ATENȚIE!) schimbarea legislației pentru a permite vinderea terenurilor agricole străinilor. Iar pierzându-şi pământul şi patrimoniul strategic, statul nu mai este stat. Să fim cu ochii pe acest soi de lideri, să nu le permitem să-şi realizeze planurile.
Nicolae Bălcescu, la mijlocul sec. XIX, a spus: „Menirea intelectualului este de a lumina poporul”. Să ne implicăm, să nu permitem altora să ne decidă soarta. Doamnelor și Domnilor Primari! Sunteți aleși pentru patru ani și nimeni în afară de alegători nu vă poate rechema din funcție. Ați fost aleși pentru că oamenii consideră că sunteți cei mai buni și veți face bine comunității. Sunteți cei care scrieți în istoria localităţilor natale o filă pentru cel puţin patru ani. Cinstiți-vă înaintașii, analizaţi cele întâmplate, gândiţi-vă ce vor spune urmaşii despre Dumneavoastră.
Nadejda Brânzan, deputat în primul Parlament al R. Moldova