Mituri despre eşecurile comerciale cu UE
După ce a criticat în repretate rânduri semnarea, în noiembrie 2014, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, iar în campania electorală a declarat că îl va denunţa odată ajuns la şefia statului, Igor Dodon a publicat pe blogul său o analiză în care susţine că în această perioadă exporturile către UE şi investiţiile străine au scăzut, Moldova nu a înregistrat niciun succes în construirea unui stat de drept, iar indicele de percepţie a corupţiei în 2016 a coborât cu 20 de poziţii. Afirmaţiile făcute de preşedinte şi cifrele prezentate de acesta au fost analizate de către experţii economici ai Expert-Grup, care au atras atenţia asupra interpretării tendenţioase a unor date statistice de către Igor Dodon.
I. DODON: „Începând cu 1 septembrie 2014 au fost anulate taxele vamale la majoritatea exporturilor moldoveneşti către UE (circa 90% din livrări), ceea ce ar trebui să contribuie la creşterea exporturilor către UE. Cu toate acestea, o creştere rapidă a exporturilor către UE nu s-a întâmplat. În perioada 1 septembrie – decembrie 2014 exporturile au scăzut cu 0,4%, în 2015 – cu 2,3%, în ianuarie-august 2016 – cu 1,3%.”
EXPERŢI: Într-un sistem unde domină relaţiile economiei de piaţă (precum UE), nu este surprinzător faptul că comerţul bilateral cu UE nu a „explodat” în prima zi de la semnarea unui astfel de document. Ceea ce ţine de datele prezentate de autor, atenţionăm asupra inconsistenţei comparării unor perioade de timp diferite (cum ar fi 4 luni, 12 luni, 8 luni, 11 luni), deoarece exporturile au proprietatea de a „migra” pe parcursul unui an calendaristic, cum ar fi în cazul produselor agroalimentare, care sunt dependente de factorii sezonieri şi cei climaterici. Prin urmare, dinamica prezentată de preşedintele Igor Dodon (din punct de vedere al comparabilităţii) induce în eroare şi nu permite formularea unor concluzii pertinente. Mai mult decât atât, observăm că în 2016, după atenuarea constrângerilor din 2015, exporturile Moldovei către UE au revenit la creştere, depăşind cu 5% nivelul din anul 2014.
I. DODON: „În acelaşi timp, există o tendinţă de creştere a importului din ţările europene al unui şir de mărfuri agroalimentare – al celor pe care ţara noastră este capabilă să le producă în cantităţi mari şi de înaltă calitate – legume (roşii, ceapă, varză, salată, morcovi, etc.), mere, porumb, zahăr etc.”
EXPERŢI: Dincolo de volumul importurilor din UE, este de menţionat că evoluţia importurilor R. Moldova de produse agroalimentare din UE indică mai degrabă asupra unui trend descendent în ultima perioadă. Astfel, importurile de ouă de păsări de curte au înregistrat o majorare de 2,1 ori în termeni cantitativi în ianuarie-noiembrie 2015, iar în perioada echivalentă a anului 2016 acestea s-au redus cu 22%. Importurile de tomate din UE au înregistrat o creştere de 4,8 ori în ianuarie-noiembrie 2015, urmate de o diminuare de 27% în ianuarie-noiembrie 2016. Referitor la importurile de lapte şi smântână din UE, acestea au înregistrat o diminuare de 54% în termeni cantitativi în perioada ianuarie-noiembrie 2015, urmate de o majorare de 3,5 ori în ianuarie-noiembrie 2015.
I. DODON: „Astfel, semnarea Acordului de asociere cu UE nu a îmbunătăţit poziţia de export a Moldovei pe pieţele UE. Deschiderea pieţelor UE pentru Moldova a fost însoţită de o deteriorare catastrofală a condiţiilor exporturilor moldoveneşti pe piaţa rusă”.
EXPERŢI: Imediat după impunerea restricţiilor comerciale de către Federaţia Rusă (nejustificate deocamdată în termeni economici) faţă de exporturile moldoveneşti, acestea aparent au înregistrat o diminuare de 43% (sau cu 183 mil. USD mai puţin în anul 2015). Totuşi, cifra indicată în termeni absoluţi nu reflectă în totalitate realitatea, întrucât majoritatea exporturilor moldoveneşti spre piaţa rusească sunt de fapt reexporturi. Prin urmare, diminuarea „catastrofală” în termeni absoluţi a exporturilor către Federaţia Rusă s-a datorat în cea mai mare parte reducerii dramatice a reexporturilor menţionate.
Pentru conformitate, Marina CIOBANU
