Mai mulți miniștri de externe ai UE au cerut la Bruxelles sancționarea oligarhilor pro-ruși care încearcă să destabilizeze R. Moldova și Georgia
Mai mulți miniștri de externe ai statelor europene au cerut ca Uniunea Europeană să aplice sancțiuni pe numele oligarhilor pro-ruși care încearcă să destabilizeze statul de drept și conducerile alese democratic din R. Moldova și Georgia, scrie Digi24 cu referire la politico.eu.
„Aceste două țări se confruntă cu încercări de destabilizare care necesită vigilența noastră şi care justifică să luăm în calcul să-i tragem la răspundere pe cei responsabili de aceste încercări”, a declarat ministra de externe a Franței, Catherine Colonna, înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai UE.
Ideea sancțiunilor a fost susținută şi de ministrul de externe din Estonia, Urmas Reinsalu.
„UE are responsabilitatea de a crea un nou mecanism de sancțiuni împotriva agenților Rusiei, împotriva acelor oligarhi din Moldova care pregătesc o lovitură de stat”, a spus ministrul de externe din Estonia.
Potrivit Ministerului de Externe al României, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a subliniat, înaintea participării la reuniunea miniștrilor afacerilor externe de la Bruxelles, „nevoia de a spori asistența UE pentru consolidarea rezilienței și securității R. Moldova și sprijinul general pentru avansarea procesului de aderare, dar și importanța stabilirii rapide a misiunii civile UE în domeniul securității interne în R. Moldova conform calendarului”.
„De asemenea, șeful diplomației române a evidențiat necesitatea creării unui nou regim de sancțiuni, propunere lansată de ministrul Bogdan Aurescu la CAE (Consiliul Afaceri Externe) din februarie 2023, care să vizeze persoanele responsabile de acțiuni de destabilizare a R. Moldova, subliniind că România lucrează deja la acest aspect”, menționează Ministerul român de Externe.
Pe 12 martie, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că Inspectoratul General al Poliției (IGP) a destructurat operațiunea planificată în timpul protestului anunțat de „Mișcarea Pentru Popor”, unde se intenționa „organizarea unor acțiuni de destabilizare și dezordini în masă”.
Conform șefului IGP, în eventualele acțiuni de destabilizare a R. Moldova ar fi implicate serviciile specializate din Federația Rusă. Diversioniștii urmau să fie organizați în 10 grupuri, de la 5 până la 10 persoane, iar pentru provocarea forțelor de ordine și crearea coridoarelor pentru a organiza destabilizări în timpul protestelor, aceștia urmau să primească câte 10 mii de dolari fiecare.
Câteva zile mai devreme, pe 10 martie, Coordonatorul Consiliului de Securitate Națională pentru comunicare strategică al SUA, John Kirby, a declarat, tot pe 10 martie, că Statele Unite ale Americii nu văd în acest moment nicio amenințare militară iminentă la adresa R. Moldova. Totuși, SUA consideră că Rusia încearcă să submineze Guvernul de la Chișinău. Oficialul american susține că proteste care sunt organizate la Chișinău ar fi sprijinite de Federația Rusă pentru a aduce o „guvernare mai pro-rusă în capitală”.
Proteste au fost și în Georgia. Mii de oameni au manifestat la Tbilisi în urmă cu două săptămâni pentru a protesta împotriva unui controversat proiect de lege privind „agenții străini”, despre care președinta Georgiei a spus că a fost dictat de Moscova. Trei zile mai târziu, partidul de guvernământ „Visul georgian” a respins proiectul de lege, însă un număr tot mai mare de georgieni se tem că guvernul lor se apropie de Moscova sub conducerea partidului, care se află la putere din 2012.
