„Limba română” s-ar putea regăsi în Constituție abia după patru ani de când a devenit limba oficială a statului. Dodon se teme de „lichidarea identității moldovenești”
La patru ani de când Curtea Constituțională (CC) a emis o Hotărâre prin care a statuat că limba oficială în R. Moldova este limba română și nu „limba moldovenească funcționând pe baza grafiei latine”, deputații încă nu au modificat textul articolului 13 din Constituție. Sintagma „limba română” ar putea, totuși, să fie introdusă în legea supremă dacă cel puțin 67 de parlamentari vor susține un proiect de lege în acest sens, avizat pozitiv la 31 octombrie de către Curtea Constituțională.
Proiectul de lege pentru modificarea art. 13 din Constituție este semnat de către 35 de deputați PLDM, PL și din Grupul PPE, iar la 13 octombrie a fost transmis la Curtea Constituțională pentru avizare. Astăzi, 31 octombrie, CC l-a avizat pozitiv, precizând că inițiativa legislativă nu este decât una de ordin tehnic care rezultă din obligativitatea executării hotărârii CC din 5 decembrie 2013.
Instanța constituțională a subliniat că indiferent dacă acest amendamnet de ordin tehnic va fi sau nu aprobat, Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013 nu încetează să-și producă efectele juridice.
Altfel spus, din decembrie 2013, oficial, limba de stat în R. Moldova este cea română. Nu este clar însă de ce parlamentarii nu au operat în acești patru ani modificările respective în actul suprem al statului.
Tot astăzi, Curtea a reiterat că hotărârile interpretative ale Curții Constituționale sunt texte cu valoare constituțională, fiind parte integrantă a Constituției, ele fac corp comun cu dispozițiile pe care le interpretează. Respectiv, toate autoritățile publice au obligația să respecte Hotărârea Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013.
Avizul Curţii este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Deputatul PLDM, Tudor Deliu, unul dintre autorii inițiativei de modificare a Constituției, afirmă că în următorul timp proiectul de lege va fi înregistrat în Parlament pentru ca ulterior să fie supus votului în plenul Legislativului. Pentru a schimba art. 13 este nevoie de votul a minimum 67 de parlamentari.
„Astăzi a fost făcut un prim pas pentru stabilirea unui adevăr istoric, deoarece din 1994, când a fost adoptată Constituția se discută intens despre limba care este vorbită de cetățenii de pe acest teritoriu”, a declarat deputatul Tudor Deliu după pronunțarea avizului CC.
La rândul său, deputatul din Grupul parlamentar PPE, Valeriu Ghilețchi, s-a arătat convins că se va ajunge la un consens și dialog politic.
Despre restabilirea adevărului instoric a vorbit și deputatul PL, Valerian Bejan.
Niciunul dintre deputați nu a vorbit despre motivele pentru care până la acest moment Hotărârea CC din 5 decembrie 2013 nu a fost executată.
Deși, avizul de astăzi nu aduce nicio noutate și nu vine decât să confirme obligativitatea executării Hotărârii CC de acum patru ani, șeful statului nu a ezitat să aducă critici la adresa judecătorilor constituționali. Igor Dodon i-a comparat cu „mercenari cu soldă străină” și a calificat modificarea legislativă drept un „proiect unionist de lichidare a identității moldovenești”.
Dodon invocă faptul că „majoritatea absolută a populației băștinașe a R. Moldova consideră că vorbește în limba moldovenească”, iar dacă sunt dubii în această privință, trebuie să organizeze un referendum.
Șeful statului afirmă că „acțiunile și declarațiile membrilor CC vor fi supuse unei analize juridice minuțioase odată cu schimbarea guvernării, după alegerile parlamentare, și vor fi tratate în contextul abuzurilor comise în adresa Constituției și a intereselor naționale ale statului suveran moldovenesc”.
