Jurist: „Filip nu mai este prim-ministru, el singur poate fi învinuit de uzurpare a puterii”

După ce l-a suspendat pe Igor Dodon din funcție, Curtea Constituțională, instituție controlată de reprezentanți ai Partidului Democrat, l-a numit  pe Pavel Filip președinte interimar al R. Moldova. Cel din urmă a sesizat Curtea pentru a dizolva Parlamentul și a anunțat data alegerilor anticipate – 6 septembrie. Acțiunile Curții sunt însă contestate de majoritatea parlamentară, dar și de un șir de experți, juriști.

ZdG a solicitat un expert pentru a explica situația creată din punct de vedere al dreptului constituțional.

Teodor Cârnaț, expert în drept constituțional, susține că sesizarea de suspendare a președintelui din funcție este „lipsită de logică”, din moment ce „scopul articolului 85 din Constituție nu este respectarea întocmai a celor trei luni, ci deblocarea crizei din Parlament” . Mai mult, Cârnaț susține că, conform „celor trei luni indicate în Constituție, și nu 90 de zile precum a declarat Curtea”, Parlamentul a fost funcțional până la data de 9 iunie.

„Sâmbătă, 8 iunie, a fost convocată ședința Parlamentului, s-a votat Guvernul, deci s-a depășit criza. De ce Dodon ar fi trebuit să sesizeze Curtea pentru a dizolva Parlamentul?!”

Potrivit lui Cârnaț, conform legii, doar Igor Dodon putea solicita dizolvarea Parlamentului și anunța alegeri anticipate, dar numai după consultarea fracțiunilor parlamentare. „Acesta e rolul consultărilor cu fracțiunile parlamentare, să decidă împreună dacă pot lucra împreună pentru a depăși criza sau merg la anticipate”, mai adaugă juristul.

Cârnaț se arată nedumerit și de dizolvarea Parlamentului la sesizarea lui Pavel Filip. „Parlamentul e funcțional până apare decretul de dizolvare. Decretul a apărut azi, 9 iunie, asta înseamnă că tot ce a adoptat Parlamentul, ieri, 8 iunie, este în vigoare. Legislativul a numit ieri un nou cabinet de miniștri, deci, de ieri, Filip nu mai este prim-ministru, el singur poate fi învinuit de uzurpare a puterii”, precizează juristul.

Vorbind de statutul actualilor deputați, în condițiile când Pavel Filip a anunțat deja data alegerilor anticipate, Cârnaț spune că au statut de „deputat suspendat”. „Aceștia rămân în continuare deputați, dar nu pot adopta legi, deși situația e absurdă așa cum deja a fost numit cabinetul de miniștri” adaugă acesta.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională alegerea conducerii Parlamentului R. Moldova și votarea noului Guvern, iar ulterior, a instituit interimatul funcției de președinte, după ce, în prealabil, a decis că termenul limită în care putea fi votat un nou Guvern era 7 iunie 2019, nu 9 iunie, așa cum se menționa anterior în spațiul public.

Deciziile Curții Constituționale (CC) din ultimele zile vin să coincidă cu poziția Partidului Democrat din Moldova (PDM), care a declarat nelegitime voturile din Parlament și a solicitat declanșarea alegerilor anticipate.

„Sincronizarea” dintre PDM și CC nu este însă una întâmplătoare. Dintre cei 6 judecători ai Înaltei Curți, 3 dintre ei au fost anterior deputați ai PDM, iar doi au fost incluși în componența CC cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare din luna februarie.