„Jertfa” reformei, achitată la Curtea de Apel
Gheorghe Popa, primul judecător reţinut în flagrant în timpul reformei justiţiei şi ulterior condamnat de prima instanţă la 7 ani de închisoare cu executare, a fost achitat de Curtea de Apel Chişinău. Decizia a fost luată joi, 8 decembrie 2016, dar poate fi atacată de procurori la Curtea Supremă de Justiţiei. Din completul care a pronunţat hotărârea face parte Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, şi judecătorii Oxana Robu şi Stelian Teleucă, raportor pe acest dosar.
Gheorghe Popa a fost reţinut pe 11 octombrie 2013 în timp ce a primit de la avocatul Andrei Durnea, cel care îl reprezenta în instanţă pe Roman Buşovschi, suma de 200 USD, a doua zi după ce a scos de pe rol o cerere de chemare în judecată, într-un litigiu civil privind încasarea unei datorii. Cazul său a fost mediatizat în special de presa afiliată puterii ca fiind un semn că reforma justiţiei dă rezultate, iar lupta cu corupţia din justiţie a demarat. Totul a culminat cu condamnarea magistratului. Pe 8 aprilie 2014, judecătorul Victor Boico, de la Judecătoria Buiucani, l-a condamnat pe Gheorghe Popa la 7 ani de închisoare cu executare şi i-a aplicat o amendă record, de 160 mii de lei. Victor Boico, însă, nu a pus în executare sentinţa imediat, aceasta urmând a fi executată doar după ce se vor pronunţa şi magistraţii de la Apel. ZdG a fost singura instituţie media care a participat la toate şedinţele de judecată din dosarul Popa, desfăşurate în perioada decembrie 2013-aprilie 2014. Atunci am relatat mai multe aspecte speciale din dosarul în care şi judecătorul Popa, dar şi avocatul acestuia de atunci, Vasile Nicoară, au reclamat că ar fi fost, de fapt, o provocare, pusă la cale de organele de drept.
Iniţial, CA l-a pedepsit doar cu amendă
Ulterior, judecătorii de la Curtea de Apel (CA) Chişinău au anulat sentinţa primei instanţe, cea a Judecătoriei Buiucani, prin care Popa era condamnat la 7 ani de închisoare cu executare şi au dispus pedepsirea lui în baza Codului Contravenţional. Mai exact, judecătorii de la CA Chişinău constatau că nu a fost stabilit faptul pretinderii banilor de către judecător, în vederea atingerii scopului urmărit, caracteristică esenţială a componentei de corupere pasivă, pentru care Popa a fost judecat. Faptul a fost stabilit, precizau judecătorii, şi din stenograma convorbirilor lui Andrei Durnea, avocatul care i-a dat banii, cu judecătorul Popa, de unde reiese că banii au fost transmişi la 11 octombrie 2013, iar scoaterea de pe rol a acţiunii lui Veaceslav Bufteac, clientul lui Durnea, avusese loc la 10 octombrie 2013.
După ce a audiat mai mulţi martori, instanţa de apel a exclus versiunea judecătorului Popa, precum că la mijloc ar fi fost o provocare. Instanţa de apel a reţinut că probele enumerate au confirmat că judecătorul Popa a comis primirea, în exerciţiul funcţiei, a unei recompense nelegitime, calificând fapta drept o contravenţie prevăzută de art. 315, Cod contravenţional. Pentru că fapta a fost comisă la 11 octombrie 2013, din momentul căreia a expirat termenul general de prescripţie de tragere la răspundere de 3 luni, procesul contravenţional a fost încetat în urma expirării termenului de prescripţie.
CSJ a trimis la rejudecare şi a cerut examinarea elementelor de provocare
A urmat Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), acolo unde au mers atât procurorii, care cereau condamnarea lui Gheorghe Popa, cât şi avocaţii judecătorului, care au cerut achitarea acestuia. Magistraţii de la CSJ, analizând argumentele părţilor, au decis să trimită dosarul la rejudecare, tot la CA Chişinău, într-un alt complet de judecători. Colegiul Penal al CSJ a ajuns la concluzia că instanţa de apel nu a respectat prevederile Codului de Procedură Penală, deoarece, schimbând încadrarea juridică a faptei, „era obligată să pună în discuţia părţilor noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că i se poate acorda termen necesar pentru pregătirea apărării de noua învinuire, şi să solicite amânarea judecăţii, după ce judecarea cauzei continuă”.
CSJ s-a referit şi la elementele de provocare din acest dosar, invocate de apărătorii lui Gheorghe Popa. „Instanţa nu s-a pronunţat asupra argumentelor părţii apărării, că din declaraţiile martorului Pralea reiese că persoana de la Centrul de Combatere a Corupţiei Nord i-a comunicat că Buşovschi „este de-al nostru”, adică om de-al lor, precum şi din declaraţiile lui Olimpiu Beţ rezultă că, la rugămintea unui coleg, l-a pus la evidenţă pe Buşovschi pe str. Tineretului, s. Ciuciuleni, Teleneşti, dar motivul este necunoscut. Astfel, nu s-a verificat existenţa provocării, dacă acuzatul a fost sau nu victima unei provocări ilicite din partea poliţiei, motivul din care operaţiunea poliţiei a fost organizată, natura şi întinderea participării poliţiei la comiterea de infracţiuni, natura determinării sau a presiunilor efectuate de poliţie, că infracţiunea ar fi fost săvârşită fără această intervenţie. La caz, sub aspectul dat, urmau a fi verificate şi declaraţiile martorilor Durnea şi Buşovschi”, constatau judecătorii CSJ.
Vâzdoagă: „Este o provocare clasică”
Revenit la CA Chişinău, dosarul a ajuns în gestiunea unui complet format din Ion Pleşca, preşedintele CA, Oxana Robu şi Stelian Teleucă, care a fost şi judecător-raportor pe dosar. La apel, completul de judecători şi-a format o opinie după doar patru şedinţe de judecată, care au avut loc în octombrie-decembrie 2016. În ultima şedinţă, care a avut loc pe 8 decembrie, s-a admis apelul lui Ion Vâzdoagă, care apără astăzi interesele lui Gheorghe Popa, şi s-a dispus achitarea inculpatului. Motivele care au stat la baza deciziei judecătorilor rămân necunoscute, hotărârea motivată urmând a fi pronunţată la început de 2017. „Nu cunosc motivele judecătorilor. Am auzit doar că am fost achitat, pe motiv că nu am săvârşit infracţiunea. Aşteptăm decizia motivată şi pe cea a CSJ, pentru a vedea ce vom face mai departe”, zice Gheorghe Popa pentru ZdG.
Ion Vâzdoagă, apărătorul lui Popa, afirmă că magistratul, suspendat din funcţie după ce a fost reţinut, a fost achitat din „lipsa elementelor constitutive ale componenţei infracţiunii în acţiunile acestuia”. „Judecătorii erau obligaţi să dea răspuns inclusiv la acţiunile de provocare pe care le-am invocat în instanţa de apel. Noi am adus probe suplimentare… Dacă vă aduceţi aminte, totul a pornit de la o acţiune civilă examinată de judecătorul Popa şi pe care el a scos-o de pe rol. Noi am identificat acea persoană care a înaintat acţiunea civilă şi l-am invitat în judecată. El a recunoscut că tot era angajat al Centrului Naţional Anticorupţie. Da, reiese că acel caz civil examinat atunci de dl Popa a fost creat artificial. Buşovschi, un alt personaj din dosar, era agent. El figurează în mai multe sentinţe. În acest caz, el special şi-a schimbat viza de reşedinţă şi, din Făleşti, a venit într-un sat din Teleneşti, iar la câteva zile după ce şi-a făcut viza de reşedinţă acolo, fără a fi fizic în acel sat, a fost înaintată cererea de chemare în judecată privind încasarea acestei datorii”, relatează Vâzdoagă.
Avocatul aminteşte că dosarul lui Gheorghe Popa a fost iniţiat în perioada în care R. Moldova urma să raporteze instituţiilor internaţionale despre progresul înregistrat în lupta cu corupţia. „Intuiesc că organele de drept au primit ordin să dea cât mai multe rezultate… Iar ăştia, cum s-ar zice, „perestaralisi” (au făcut exces de zel, n.r.). E o provocare clasică, iar în situaţia respectivă urmează a fi traşi la răspundere cei care au comis provocarea, adică angajaţii statului. La finalizarea procesului, vom insista ca cei care au falsificat, pentru că sunt falsuri în materialele dosarului, cei care nu au ţinut cont de prevederile legale, să fie pedepsiţi. Omul a stat 40 de zile închis şi asta nu-i puţin. Şi a stat fără serviciu până astăzi, pentru că, fiind suspendat din funcţie, nici nu poate să se angajeze undeva. E o experienţă mai mult decât neplăcută”, precizează Vâzdoagă. ZdG va continua să urmărească acest dosar şi va reveni la subiect după ce va fi publicată motivarea achitării lui Gheorghe Popa.
