Integritatea demnitarilor: dintr-o poartă în alta
Guvernul a respins pachetul legislativ privind reformarea sistemului naţional de integritate. Decizia a fost luată marţi, 16 iunie, la şedinţa Cabinetului de miniştri.
Pachetul include proiectul de Lege privind declararea averii şi intereselor personale, proiectul de Lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate şi proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Acestea reprezintă continuarea pachetului larg de reglementări anticorupţie şi fac parte din Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011—2016 şi Planul de Acţiuni al acesteia.
Vladimir Grosu, ministrul Justiţiei, a declarat că reformarea sistemului naţional de integritate va asigura independenţa acestuia, fiind exclusă intervenţia politicului.
Pe de altă parte, Victor Osipov, vicepremier desemnat de PD şi unul dintre membrii Cabinetului de Miniştri care a respins pachetul, şi-a argumentat decizia prin faptul că ar avea semnale că Parlamentul nu va vota legile respective. „Am auzit că s-a discutat problema în cadrul alianţei (Alianţa pentru Moldova Europeană, formată din PD şi PLDM, n.r.). Inspectorii de integritate vor avea puteri foarte mari şi astfel există riscul să dispară elementul administrării colegiale a acestui sistem”, a declarat Osipov.
Reformarea sistemului naţional de integritate a fost recomandată de mai mulţi experţi în domeniu, inclusiv de către Transparency International – Moldova şi Consiliul Europei, care, în urma unei expertize, a avizat pozitiv proiectele de lege.
La început de iunie, patru dintre cei cinci membri ai CNI au semnat o scrisoare deschisă în care îşi exprimau dezacordul privind reformarea instituţiei pe care o reprezintă din Comisie în Centrul Naţional de Integritate.
„Proiectul de lege cu privire la Centrul Naţional de Integritate are drept scop sabotarea luptei cu corupţia pe cel puţin doi ani de la înfiinţarea noii instituţii. După implementarea acestei legi, instituţia va avea mari carenţe la principiile fundamentale de activitate ca: independenţă, imparţialitate, transparenţă şi bună administrare. CNI va fi transformată într-o instituţie de tip dictatorial, unde preşedintelui i se va atribui toată puterea decizională, fapt care va duce la instituirea unei dictaturi autocrate, menită să dirijeze lupta cu corupţia în direcţia dorită de persoanele corupte”, se arăta în scrisoarea semnată de către Victor Strătilă, Vera Lupu, Leonid Morari şi Dumitru Prijmireanu.
Lilia Carasciuc, directoarea Transparency International-Moldova, a declarat că formarea Centrului Naţional de Integritate este parte a unui proiect susţinut de UE care urmăreşte ca CNI să fie transformată într-o instituţie profesionistă. „În prezent, activitatea CNI este selectivă, iar membrii acesteia adesea se ceartă între ei” , ne-a declarat Lilia Carasciuc.
Pe lângă formarea Centrului Naţional de Integritate, pachetul de legi respins de Guvern presupune instituirea sistemului electronic de depunere a declaraţiilor de avere şi interese în baza unui formular unic, precum şi extinderea subiecţilor declarării.
„Sunt foarte dezamăgit de faptul că procesul de vot nu a avut loc. Reforma Comisiei Naţionale de Integritate este o prioritate fundamentală pentru Uniunea Europeană şi pentru asistenţa noastră. Regret foarte mult că nu s-a votat. Este important ca această lege să ajungă cât mai curând în Parlament”, a declarat şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, pentru Jurnal TV.
Pachetul legislativ privind reformarea sistemului naţional de integritate va fi întors la Ministerul Justiţiei, unde ar urma să fie introduse rectificări.
Sursa: anticoruptie.md
