Încolţit, Andrei Pântea anunţă că instituţiile statului sunt mână în mână cu criminalii din puşcăriile ţării

Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general, promite că în scurt timp va demonstra opiniei publice faptul că unele instituţii ale statului şi grupările criminale din închisori lucrează mână în mână, ambele părţi fiind interesate de perpetuarea crimei organizate din penitenciare. Reprezentanţii Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP) s-au simţit vizaţi şi au reacţionat, acuzându-l pe Andrei Pântea de încălcarea prezumţiei nevinovăţiei şi de preluarea rolului puterii judecătoreşti.

Scandalul plin de acuzaţii dintre Procuratura Generală (PG) şi DIP a început în luna iulie, când în presă a apărut o înregistrare video, în care deţinutul Ion Ţigănaş afirmă că i-a oferit mită 20 de mii de euro lui Vitalie Donică, care era şoferul lui Andrei Pântea. Mita urma să ajungă, după spusele lui Ţigănaş, la Pântea pentru ca procurorul să-l salveze de închisoare, deţinutul fiind acuzat de omor.

O plângere urmată de demiteri

Interesant este faptul că, pe marginea acestui fapt, la PG, pe 25 decembrie 2012, a parvenit şi o plângere din partea lui Ţigănaş. Pe 15 ianuarie 2013, Procuratura Anticorupţie (PA), care primise plângerea de la Valeriu Zubco, prin Ion Munteanu, procuror pe atunci în cadrul PA, a dispus începerea urmăririi penale. Vineri, 18 ianurie 2013, Valeriu Zubco, procurorul general de atunci, şi-a prezentat demisia, ca urmare a scandalului legat de Pădurea Domnească. Peste câteva zile, Andrei Pântea, devenit procuror general interimar, a iniţiat un control general la PA şi a semnat ordinul de demitere a lui Viorel Morari, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie.

Alţi procurori anticorupţie au fost trimişi să lucreze în teritoriu pentru 30 de zile, iar Ion Munteanu, cel care decidea iniţierea urmăriri penale, în care apărea şi numele şoferului lui Pântea, a ales să plece în concediu de paternitate. Soarta dosarului a rămas incertă până în luna martie, când acesta a fost comasat cu un alt dosar, iniţiat tot în baza unei plângeri a lui Ţigănaş, în privinţa unui funcţionar din Primăria Chişinău, care afirma că are influenţă asupra factorilor de decizie din Primărie. Acesta ar fi primit bani de la Ţigănaş pentru a legaliza un teren de pământ, dobândit de Ţigănaş prin săvârşirea unei infracţiuni.

Odată comasate dosarele, şoferul lui Andrei Pântea a fost scos de sub urmărire penală, iar procurorii care activau atunci în PA spun că aceste lucruri s-au făcut fără a fi derulate alte acţiuni de urmărire penală. “Au fost conexate două dosare care nu au legătură unul cu altul”, ne-a declarat un procuror. Dosarul cu funcţionarul primăriei a fost trimis până la urmă în judecată, de cel al mitei – s-a uitat complet.

„Atac la reputaţia de procuror”

Nemulţumit de acuzaţiile apărute în presă, precum că şi-a protejat şoferul sau că ar fi fost implicat în scandalul mitei, marţi, 13 august, Andrei Pântea a organizat un briefing de presă în care a încercat să facă lumină pe marginea acestui caz. Prim-adjunctul procurorului general a declarat atunci că aceste atacuri mediatice “sunt o tentativă de denigrare a imaginii şi reputaţiei sale profesionale, atunci când se încearcă manipularea opiniei publice pe marginea unui subiect inventat şi regizat de anumite persoane şi cercuri de interese, în legătură cu activitatea profesională, dar şi cu funcţia pe care o deţine”.

„Declaraţiile pe care inculpatul Ţigănaş le-ar fi făcut în privinţa prim-adjunctului procurorului general sunt false şi au fost date în condiţii de detenţie, el fiind victima unor presiuni fără precedent din partea reprezentanţilor unor instituţii ale statului, dar şi ai organizaţiei criminale “Makena”, se spune în comunicatul PG, de după briefingul lui Pântea.

Reprezentanţii procuraturii pun scandalul legat de mită pe seama faptului că “atât unii (reprezentanţii statului – n.r.), cât şi alţii (cei din grupul “Makena”) s-au arătat foarte deranjaţi de faptul că în prezent Andrei Pântea are la control un dosar care demonstrează că ambele părţi sunt cointeresate în existenţa crimei organizate în penitenciarele republicii, specializate în obţinerea pe căi criminale a banilor, veniturilor materiale de la rudele şi apropiaţii deţinuţilor din închisorile Moldovei aflaţi la libertate”. În comunicat se aminteşte că, recent, 11 membri ai organizaţiei criminale “Makena” au fost condamnaţi la închisoare, sentinţă menţinută de către Curtea Supremă de Justiţie prin hotărârea din 23 mai 2013, iar concomitent, 8 angajaţi ai DIP din cadrul Ministerului Justiţiei au fost deferiţi justiţiei, iar în privinţa mai multor colaboratori urmărirea penală continuă.

„Sunt supuse cercetării acţiunile colaboratorilor DIP, fără ştirea şi aportul cărora această “asociaţie” criminală nu putea activa”, anunţă PG. “După ce au eşuat în încercările de a pune punct dosarului, acum se încearcă cu orice preţ denigrarea imaginii în faţa opiniei publice. Nu se exclude că scopul este de a obţine demiterea mea şi preluarea cauzei din gestiunea procurorilor actuali, tentative care de fapt anterior au eşuat”, a precizat Andrei Pântea.

„Insinuări la adresa DIP”

După conferinţa cu acuzaţii a lui Andrei Pântea, reprezentanţii DIP au oferit, în acea zi, o replică la afirmaţiile prim-adjunctului procurorului general. “Considerăm şi susţinem în continuare poziţia fermă de inviolabilitate a principiului prezumpţiei nevinovăţiei în cazul colaboratorilor cercetaţi penal. Atâta timp cât vina colaboratorilor nu este dovedită în cadrul unui proces de judecată echitabil şi lipseşte o hotărâre definitivă şi irevocabilă în acest sens, este necesar ca PG să se abţină de careva învinuiri, aduse în public, preluând astfel rolul puterii judecătoreşti”, acuză cei de la DIP.

„Considerăm că PG încalcă vădit principiul procesual-penal de inviolabilitate personală şi, nu în ultimul rând, acţiunile responsabililor din cadrul procuraturii pot fi interpretate ca amestec în înfăptuirea justiţiei. Colaboratorii acuzaţi în acest caz pledează nevinovaţi, deţinând probe suficiente pentru a demonstra instanţei de judecată că acţiunile acestora pe parcursul activităţii lor în cadrul Sistemului Penitenciar s-au desfăşurat în limita normelor legale”, se mai spune în comunicatul DIP.

Referitor la declaraţiile lui Andrei Pântea, precum că Ţigănaş, care este dintr-un sat cu el, ar fi fost constrâns să facă declaraţiile împotriva şoferului său, DIP zice că ele “pot fi considerate nefondate”, iar “învinuirile aduse Departamentului în cadrul briefingului nu pot fi interpretate altfel decât ca fiind insinuări abuzive, prin care se încearcă stabilirea unei legături între două fapte ce nu au nici o tangenţă între ele”.
Cine este gruparea “Makena”?

Organizaţia criminală “Makena” din penitenciarele din R. Moldova a fost creată la începutul anilor 2000. S-a întâmplat după ce Vladimir Moscalciuc, alias Makena, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru furt în proporţii deosebit de mari. De atunci, se spune că acesta şi-a creat o adevărată grupare criminală printre deţinuţi. Împreună cu adepţii săi, acesta strânge bani de la deţinuţi, iar de multe ori chiar şi colaboratorii penitenciarelor sunt victimele grupului “Makena”. Grupul său acumulează fonduri financiare şi bunuri materiale care ulterior sunt predate în bugetul lui Makena, cu care acesta achită cheltuielile pentru servicii unor persoane din Guvern, Parlament, Procuratură, DIP şi altora cu care conlucrează.

Se spune că, în unele cazuri, deţinuţii chiar se închină la fotografia acestuia şi servesc băuturi alcoolice în cinstea sa. Recent, “Makena” a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru organizarea unei grupări criminale în penitenciar şi pentru şantaj.

V.M.